Liderul PNL Nicolae Ciucă a declarat, vineri la Şcoala Politică „Gheorghe I. Brătianu” de la Sighetu Marmaţiei, că „proiectul nostru de ţară sau cum vom vrea să-l numim trebuie să fie o scurtătură spre viitor, un accelerator al dezvoltării României” şi acesta trebuie să fie „punctul de plecare în dezbaterea naţională pe care trebuie să o generăm”.
„A doua mare provocare ţine de felul în care vedem noi viitorul şi soluţiile pentru acest viitor. PNL are datoria să definească pe termen mediu şi lung modul în care trebuie să arate România, care sunt restanţele economice, politice şi instituţionale la 30 de ani de la Revoluţie, respectiv ce obiective ne propunem pentru a le depăşi. Această abordare are şi o componentă ideologică. Trebuie să redefinim un liberalism adaptat acestor provocări, care să fie capabil să producă un proiect şi o viziune asupra viitorului României. Sunt voci care spun că României îi lipseşte în acest moment un proiect de ţară, aşa cum a fost integrare în NATO şi Uniunea Europeană în primele două decenii de după Revoluţie. Un asemenea proiect ar fi fost şi greu de definit într-un mediu politic profund conflictual, fără un dialog între principalii actori, cu cicluri electorale frecvente, care a impus o permanentă atmosferă de campanie. Poate că este momentul să reluăm ideea unei dezbateri naţionale în jurul proiectului de ţară, iar PNL să fie catalizatorul unei asemenea dezbateri, care să definească şi să ierarhizeze problemele cu care se confruntă România şi să încerce să găsească răspunsuri”, a precizat Nicolae Ciucă.
El a adăugat că România are nevoie de modernizare n multe privinţe.
„În opinia mea, România are nevoie mai mult decât de modernizare. Are nevoie să ardă anumite etape. Acest adevărat salt trebuie să pornească de la ideea că nu doar societatea noastră s-a schimbat, dar şi că lumea se transformă în fiecare zi, iar noi nu am ţinut mereu pasul cu viteza în care omenirea merge înainte. Decalajele aici sunt evidente – noi încă mai vorbim despre construcţia de autostrăzi rutiere, în timp ce statele avansate investesc astăzi deja în transport electric. Noi vorbim despre extinderea reţelei de gaz, în timp ce lumea merge deja în altă direcţie, imaginând noi resurse de energie. Facem evaluările elevilor prin scrierea cu pixul, în timp ce sistemele de educaţie din alte ţări au trecut deja de mult la platforme virtuale. Aşadar, în definirea proiectului pentru viitor, trebuie să răspundem onest la două întrebări. Prima – Care e distanţa dintre noi şi statele avansate? Cea de-a doua – Ce soluţie alegem pentru a elimina această distanţă? Am văzut anumite studii care spun că România se află cu 40 de ani, respectiv cu două generaţii în urma nucleului dezvoltat al Uniunii Europene, şi cu 20 de ani în urma mediei europene. Deşi din anii 2000 încoace România a recuperat puternic din punct de vedere economic întârzierea faţă de restul Europei, pierdem încetul cu încetul pasul în privinţa educaţiei şi urbanizării. Cu alte cuvinte, noi suntem acum acolo unde erau vest-europenii la sfârşitul anilor “90. Dacă nu generăm o ruptură de ritm, o altă perspectivă, o altă abordare, recuperarea decalajului de dezvoltare va deveni cu adevărat problematică”, a completat preşedintele PNL.
„Acesta este, cred, punctul de plecare în dezbaterea naţională pe care trebuie să o generăm. Eu cred că proiectul nostru de ţară sau cum vom vrea să-l numim trebuie să fie o scurtătură spre viitor, un accelerator al dezvoltării României”.
„Trebuie sa implementam şi sa permanentizăm proiectul România Educată şi avem nevoie sa vedem acest proiect nu doar din prisma sistemului de învăţământ, ci tot ceea ce poate si trebuie sa contribuie la educaţia unei naţiuni. Trebuie sa reformăm sistemul de sănătate şi sa ii asiguram sustenabilitate şi modernizarea la nivelul standardelor tehnologice medicale din ţările dezvoltate. Pentru o economie sustenabilă şi durabilă trebuie sa susţinem mediul antreprenorial şi sa-i asiguram infrastructura. Trebuie să construim autostrăzi digitale în paralel cu cele rutiere, iar liantul trebuie sa fie dezvoltarea cercetării şi inovării in toate domeniile. Acesta este drumul pe care trebuie să mergem în următorii ani”, a completat Ciucă.
Premierul a vorbit şi despre ideologia PNL care trebuie adaptată provocările şi obiectivelor de ţară.
„Şi ideologia noastră trebuie să se adapteze acestor provocări şi obiectivelor de ţară. Cu alte cuvinte trebuie să reinventăm liberalismul pentru această etapă de evoluţie istorică. Şi aici avem un mare avantaj, deoarece liberalismul s-a dovedit a fi cel mai permeabil la adaptare, chiar dacă fundamentul valoric care ne defineşte ideologic şi care ţine de individ, libertate, democraţie a rămas unul constant. Mai mult, pe măsură ce lumea se polarizează, este tot mai evident că lumea prosperă, respectiv statele avansate se fundamentează pe aceste valori. Ceea ce se schimbă, iar PNL trebuie să preia şi să-şi asume această schimbare, sunt metodele şi politicile de natură liberală. Acestea trebuie să fie mereu readaptate la contextul prin care trecem. Liberalismul economic al secolelor 19 şi 20 nu mai poate oferi soluţii adecvate pentru actualul context. De exemplu, statul minimal nu mai poate fi o soluţie de actualitate pentru conjunctura actuală. Pe de altă parte, nici intervenţionismul sau supra-reglementarea cerută de stânga politică nu poate să fie o soluţie la adaptare. Este necesar, aşadar, să venim cu soluţii şi răspunsuri liberale la actuala conjunctură politică şi economică internaţională. Avem obligaţia şi chiar misiunea să insistăm pe acest set de soluţii ale liberalismului în contextul în care dihotomia stânga-dreapta a rămas specifică secolului trecut, iar pe agendă au apărut noi teme de dezbatere politică, cum ar fi cele legate de valori – valori conservatoare vs. valori liberale, democraţie vs. suveranism sau de raportul dintre suveranitate şi integrare”, a explicat Nicolae Ciucă.
Liderul liberalilor a adăugat că „nu trebuie să ne fie frică de dezbaterea doctrinară”.
„Până la urmă, doctrinele politice se validează în raport cu realităţile.Dacă analizam şi ceea ce oferă astăzi stânga politică, inclusiv PSD, putem că vedea ca au rămas, practic in aceiaşi abordare învechită, care se defineşte prin diverse tipuri de ajutoare oferite unor categorii sociale. Este nevoie de modernizare a doctrinelor politice şi adaptare la realităţile curente si evoluţia viitoare a societăţii. Înţelegem de aici că nici liberalismul nu poate abandona categoriile defavorizate şi vedeţi că PNL susţine diverse iniţiative în acest sens. Pe de altă parte, PNL mizează pe politicile de dezvoltare, care să crească veniturile cetăţenilor şi, implicit, ale bugetului public, care să poată susţine măsurile sociale. Trebuie să înţelegem şi să ne asumăm un lucru fundamental: ne adresăm unei Românii care s-a schimbat din punct de vedere demografic, al studiilor, al generaţiilor, al obiceiurilor de consum şi ca mod de a privi asupra viitorului. Dacă nu ţinem cont de această realitate, riscăm să eşuăm – ca societate şi ca economie”, a conchis Ciucă.
