Biserica-emblemă a Clujului, Sfântul Mihail, va fi inaugurată după trei ani de restaurări cu bani de la UE, dar și cu o susținere consistentă din partea Ungariei. Nu este un caz unic. Sute de biserici, multe dintre ele monumente istorice, au fost restaurate în ultimii ani cu bani de la Budapesta, transmite Europa Liberă.
CE SUSȚINE EUROPA LIBERĂ:
Dintre cultele maghiare din Transilvania – Reformat, Catolic, Unitarian, Luteran – Biserica Reformată este cel mai mare beneficiar al fondurilor alocate anual de guvernul maghiar.
Eparhia Reformată din Ardeal are în subordine 1.000 de lăcașuri de cult, dintre care peste 300 monumente istorice, inclusiv în afara Transilvaniei, de exemplu, la Galați.
În 2017, a beneficiat de un sprijin fără precedent din partea guvernului din țara vecină: peste 85 de milioane de euro. Iar suma de bani primită din bugetul Ungariei nu a fost mică nici în 2020: aproape 40 de milioane de euro.
Banii pentru cultele maghiare din Transilvania sunt alocați prin Fondul Bethlen Gábor, finanțat direct din bugetul de stat al Ungariei.
Acești bani au contribuit decisiv, în multe cazuri integral, la renovarea a sute de biserici, multe dintre ele monumente istorice.
În comparație, pe lângă sumele minime pentru salarizarea clericală, guvernul de la București alocă anual, pentru renovări, aproximativ 3-4 milioane de lei Eparhiei Reformate din Ardeal, de care aparțin, împreună cu Eparhia de Piatra Craiului (mai puțin numeroasă), aproximativ de 600.000 de persoane.
În aceste condiții, reprezentanții Eparhiei din Ardeal spun că finanțarea de la Budapesta este vitală pentru restaurarea unor biserici de valoare istorică mare, unele nerefăcute de 100 de ani.
Bisericile catolică, unitariană și cea luterană au primit, la rândul lor, finanțări din partea guvernului maghiar, dar, în general, de mai mică amploare, potrivit informațiilor obținute de Europa Liberă.
Bisericile maghiare din Ardeal primesc, pe lângă bani pentru lucrări la lăcașurile de cult, și fonduri substanțiale pentru renovarea școlilor, grădinițelor și a altor structuri educaționale, mare parte din cele înscrise în sistemul educațional de stat fiind în subordinea acestora. (…)
Cât a alocat Ungaria pentru biserica din Cluj?
În cazul bisericilor mari, finanțarea primită din Ungaria completează substanțial fondurile europene atrase de acestea. Este și cazul bisericii romano-catolice Sfântul Mihail din orașului Cluj-Napoca, care are o vechime de peste 600 de ani.
Biserica a început să fie restaurată în 2018, printr-un proiect cu finanțare europeană de aproximativ 18 milioane de lei, dintr-o valoare totală estimată inițial la 21 de milioane de lei, aici fiind inclusă și finanțarea statului român.
Investiția totală s-a ridicat însă în cele din urmă la aproximativ 30 de milioane de lei, cu TVA. Din totalul celor aproape 10 milioane de lei necesari în plus, guvernul României a mai asigurat puțin peste 1 milion de lei, iar aproape 9 milioane de lei au venit de la guvernul Ungariei, a explicat Ilyés Szabolcs, manager și coordonator de proiect, pentru Europa Liberă.
Chiar dacă a fost deschis în această vară publicului, edificiul va fi inaugurat oficial la sfârșitul săptămânii, sâmbătă, în cadrul Zilelor Culturale Maghiare, eveniment co-finanțat, de asemenea, și de guvernul de la Budapesta.
Ilyés Szabolcs a coordonat proiectul, elaborat încă din 2013, firma sa realizând până acum peste 20 de proiecte cu fonduri UE și PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală), privind reabilitarea unor biserici și clădiri monument istoric.
În cazul bisericilor și monumentelor reprezentative pentru comunitatea maghiară din România, guvernul de la Budapesta a finanțat de fiecare dată cea mai mare parte a cheltuielilor neeligibile din fonduri europene, spune acesta.
Finanțările vin de cele mai multe ori prin Fundația Gábor Bethlen, care distribuie banii alocați direct de Guvernul Ungariei spre comunitățile tradiționale din tot bazinul carpatic, dar și spre maghiari care locuiesc în comunități mai mici în diaspora.
„Știam de la început că banii UE nu vor ajunge, dar era o limită a finanțării de 5 milioane de euro (aproximativ 22 milioane de lei, la data depunerii proiectului, în 2016, n.red.). Sunt întotdeauna cheltuieli neeligibile, iar guvernul maghiar ne-a ajutat să finanțăm ceea ce nu putea fi finanțat din fonduri europene”, a subliniat el.
Ilyés Szabolcs a ținut să sublinieze că toate proiectele cu finanțare UE pe care le-a coordonat, inclusiv cel de la biserica Sfântul Mihail, sunt proiecte europene ale României, garantate și co-finanțate de Guvernul român.
El a mai menționat că în cazul acestor proiecte procedurile de elaborare și de respectare a legislației sunt foarte riguroase, iar asta oferă din start garanții de legalitate și pentru eventualele finanțări suplimentare.
Și Primăria Cluj-Napoca a alocat o finanțare, mult mai modestă, însă, pentru amenajarea grădinii și a gardurilor din jurul bisericii.
„Nu am putut aloca banii pe proiectul UE, astfel că am alocat fonduri printr-un proiect separat, de reamenajare a grădinii, parte a finanțărilor pe care le acordă și Primăria pentru culte, la cererea acestora”, a spus viceprimarul Olah Emese, reprezentantul UDMR în conducerea Primăriei clujene.
Cât despre alocările de la Budapesta pentru restaurările de biserici, acestea reprezintă doar o modalitate de sprijin a valorilor tradiționale ale comunității, spun reprezentanții locali.
„Este clar un ajutor care are menirea de a sprijini activitatea acestor ONG-uri, respectiv a bisericilor din Ardeal și prin urmare a tradițiilor și a valorilor păstrate de aceste entități”, a mai spus viceprimarul clujean, în conferința de presă de prezentare a Zilelor Culturale Maghiare (ZCM).
„Orice monument trebuie îngrijit!”
Sprijinul guvernului de la Budapesta – fie și în completarea unor proiecte cu fonduri UE – contribuie la punerea în valoare a acestor monumente, afirmă Szabo Lilla, coordonatorul de programe din cadrul ZCM, eveniment cofinanțat de asemenea de guvernul maghiar.
„Orice monument istoric trebuie reabilitat, îngrijit, pentru că fac parte din cultura, viața noastră. Totuși, aceste biserici nu au fost reabilitate deloc în comunism, nu au existat nici bani, nici interes. După ’90 a continuat într-un fel acest proces, iar aceste biserici tot nu au fost restaurate”, spune ea.
Ideea este dusă mai departe de Ilyés Szabolcs, coordonatorul proiectului de reabilitare a bisericii Sf. Mihail.
„Vorbim de un monument istoric unic, o biserică gotică restaurată. Biserici similare poate că există doar în Cracovia, Praga sau la Budapesta, sau biserica Neagră din Brașov. Cred că restaurarea este un mare câștig pentru Cluj, pentru Transilvania, dar și pentru România. Este un simbol, al unei regiuni, iar cine ajunge în oraș nu poate să ocolească vizitarea bisericii”, afirmă Ilyés Szabolcs.
El admite că susținerea financiară poate fi transformată în capital de imagine de către politicienii de la Budapesta, dar, la fel pot proceda și politicienii români, spune el.
Câștigul din punct de vedere comunitar, al patrimoniului, dar și din punct de vedere turistic este însă mult mai mare, a subliniat Ilyés.
Potrivit acestuia, în lucrările de restaurare au fost implicate nu mai puțin de 150 de specialiști și sute de muncitori, contractați de antreprenorul general Kesz din Ungaria.
Chiar dacă este vorba de un constructor maghiar, alegerea s-a făcut transparent, prin competiție deschisă, fiind înregistrate două oferte, menționează el.
Fondurile atrase de Eparhia Reformată
O altă biserică din Cluj, aparținând Eparhiei Reformate, a beneficiat de același sistem de finanțare precum biserica Sfântul Mihail, dar la o cotă mult mai mică.
Este vorba de „biserica regală” de pe strada Mihail Kogălniceanu, inaugurată în 2017, după o investiție de 19 milioane de lei, din care aproximativ 15 milioane finanțare europeană.
De altfel, la inaugurarea festivă din septembrie 2017 a participat și premierul Viktor Orbán, momentul consfințind și 500 de ani de reformă protestantă în Transilvania.
Și aici, Guvernul de la Budapesta a contribuit cu finanțarea cheltuielilor neeligibile fondurilor europene, dar suma a fost considerabil mai mică decât în cazul bisericii Sfântul Mihai, a subliniat Ilyés Szabolcs, a cărui firmă a întocmit proiectul de finanțare UE și în acel caz.
Sunt și alte biserici pentru care Eparhia a obținut bani europeni (între 400.000 de euro și 2 milioane de euro penru fiecare lăcaș de cult) în Turda Veche, și Huedin, județul Cluj, Văleni, Mureș, sau Sfântu-Gheorghe.
În toate aceste cazuri Guvernul de la Budapesta a adăugat sume cuprinse între 90.000 de euro și 1,8 milioane de euro – în cazul bisericii din Sfântu Gheorghe, unde dreptul la finanțare europeană a fost obținut după procese în instanță.
Anul 2017, inclusiv prin prisma simbolică a celor 500 de ani, a fost unul în care Eparhia Reformată din Ardeal a beneficiat de o finanțare masivă pentru restaurarea de vechi biserici.
„În 2017, Eparhia Reformată din Ardeal a primit o finanțare uriașă de la Guvernul Ungariei pentru a renova lăcașe de cult. Din acești bani până în prezent s-a renovat 417 lăcașe de cult”, au spus pentru Europa Liberă România reprezentanții Eparhiei Reformate din Ardeal.
În ultimii zece ani, numărul total al lăcașurilor de cult în care au fost investiți bani depășește 500, peste 300 de clădiri aparținând Eparhiei Reformate fiind incluse în lista monumentelor istorice.
Majoritatea fuseseră nerenovate în ultimii 100 de ani, au subliniat aceștia.
„Fără sprijin de la Budapesta, aceste biserici s-ar fi prăbușit!”
Veniturile proprii ale parohiilor și în special ale celor din sate sunt insuficiente chiar și pentru cheltuielile curente, astfel că nu se pune problema de a putea finanța lucrări de restaurare, au mai arătat reprezentanții Eparhiei din Ardeal.
Aceștia au menționat că alocarea anuală de care beneficiază Eparhia din partea Secretariatului pentru Culte din Guvernul României este de 3-4 milioane de lei, bani care ajung doar pentru lucrări de mică amploare. La aceasta se adaugă și bani pentru salarizarea personalului clerical, sub nivelul salariului minim însă, sumă care este și impozitată.
„Din fericire, majoritatea bisericilor au terenuri sau clădiri care sunt date în chirie”, ne spun reprezentanții acestei biserici.
În aceste condiții, sprijinul financiar solicitat de la Budapesta s-a dovedit vital pentru ca bisericile cu valoare istorică să rămână în picioare.
„Eparhia Reformată din Ardeal a cerut și a primit bani numai pentru proiecte care asigură supraviețuirea bisericilor. Clădirile care au fost renovate, sperăm că nu o să aibă nevoie de intervenții mai mari în următoarele decenii. Fără alocările financiare făcute de Guvernul Ungariei ar fi fost clădiri care în următorii 10 ani ar fi fost prăbușite”, ne-au declarat reprezentanții Eparhiei Reformate din Ardeal. (…)
