Ministrul Justitiei Tudorel Toader este avertizat ca proiectul de modificare a art. 297 alin. (1) din Codul penal privind abuzul in serviciu nu este in concordanta cu dispozitivul si considerentele Deciziei CCR 405/2016 privind abuzul in serviciu si nici cu legile speciale in materie, susține avocatul Dorin Andronic din Baroul Suceava, scrie Lumea Justiției.
Intr-un punct de vedere pe care l-a trimis ministrului Tudorel Toader in vederea dezbaterii publice care va avea loc pe proiectul de modificare a Codurilor penale, avocatul Andronic arata ca in continuare, in cazul abuzului in serviciu, vom avea o formulare excesiv generica, nepredictibila si lipsita de claritate. De asemenea, Dorin Andronic ii transmite lui Tudorel Toader ca nu orice incalcare a legii reprezinta elementul material al faptei de abuz in serviciu.
„Puncte de vedere:
pentru dezbaterea publica din data de 15.05.2017 – privind Proiectul de act normativ pentru modificarea codurilor penale.
1.Propunerea Ministerului Justitiei de a modifica alin.1 al art.297 c.pen., in sensul ca ‘fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste prin incalcarea unei legi, a unei ordonante a Guvernului sau a unei ordonante de urgenta a Guvernului si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica’ nu este in concordanta cu considerentele si dispozitivul deciziei Curtii Constitutionale nr.405 din 16.06.2016 si legile speciale in materie.
2.Motivarea Ministerului Justitiei precum ca la elaborarea propunerii de modificare a art.297 alin.1 c.pen. a fost avuta in vedere doar sintagma ‘indeplineste prin incalcarea legii’ din dispozitivul deciziei Curtii Constitutionale, in desfiderea puterii de lucru judecat si a considerentelor deciziei Curtii, nu pune astfel in acord decizia Curtii Constitutionale cu prevederile Constitutiei, perpetuand aceeasi formulare excesiv generica, nepredictibila si lipsita de claritate a normei penale.
Nu orice incalcare a legii reprezinta elementul material al faptei de abuz in serviciu.
Conform art.1 c.pen. numai ‘legea penala prevede faptele care constituie infractiuni si ca nici o persoana nu poate fi sanctionata penal pentru o fapta care nu este prevazuta in legea penala’.
Conform art.173 c.pen. prin ‘lege penala’ se intelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in legi organice, ordonante de urgenta sau alte acte normative care la data adoptarii lor aveau putere de lege.
Astfel, sintagma ‘indeplineste prin incalcarea legii’ apare la fel de generala, neprecisa, nepredictibila ca si sintagma ‘in mod defectuos’ pe care doreste sa o substituie.
Incalcarea legii civile, comerciale, administrative, fiscale etc. sau a legilor speciale care nu contin expres dispozitii cu caracter penal, nu poate constitui elementul material al faptei de abuz in serviciu.
De exemplu:
-Incalcarea legii fundamentale care a generat condamnarea Romaniei in multiple cauze la CEDO, nu a constituit elementul material al faptei de abuz in serviciu in sarcina organelor de urmarire penala sau a instantelor de judecata.
-Incalcarea prevederilor Codului de procedura civila, respectiv incalcarea art.232 alin.2 prin neredactarea incheierii de sedinta in termenul de 3 zile de catre grefier sau nemotivarea hotararii judecatoresti in termenul de 30 de zile, conform art.426 alin.5 c.pr.civ. de catre judecator, nu constituie elementul material al faptei de abuz in serviciu.
-Incalcarea prevederilor art.328 alin.1 c.pr.pen. de catre procuror, prin sesizarea instantei cu un rechizitoriu ce nu este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de procurorul ierarhic superior, nu constituie elementul material al faptei de abuz in serviciu.
-Incalcarea prevederilor OUG nr.34/2006 privind achizitiile publice, conform Capitolului X, Sectiunea 1, constituie contraventie, actul normativ necuprinzand dispozitii cu caracter penal pentru nerespectarea acestuia.
Este adevarat ca orice incalcare a legii – deci si a celei civile, comerciale, administrative, fiscale etc. sau a legilor speciale prin fapte concrete, distincte, ilicite, pot atrage raspunderea penala, dar numai pentru aceste fapte, in considerarea laturii obiective si subiective a acestora.
Savarsirea unor fapte penale distincte in exercitarea atributiilor de serviciu de catre functionarul public nu pot fi absorbite in infractiunea de abuz in serviciu, acestea fiind sanctionate de legiuitor in mod distinct.
Existenta faptei de abuz in serviciu in interpretarea ca ‘indeplineste prin incalcarea legii’ s-ar intelege numai ‘incalcarea legislatiei primare’ (legi, ordonante de urgenta, ordonante), fara o delimitare concreta a acesteia, si ca incalcarea prevederilor din legislatia secundara (hotarari de Guvern, ordine de ministri, regulamente etc.) exclude raspunderea penala, genereaza un regim sanctionator discriminatoriu al unor subiecti de drept aflati in situatii comparabile in desfiderea art.16 al.1 din Constitutie.
Considerentul constitutional pentru care incalcarea legislatiei secundare (pentru punerea in aplicare a legilor) nu constituie elementul material al faptei de abuz in serviciu il reprezinta si faptul ca aceste acte normative nu contin dispozitii cu caracter penal sanctionator si, in consecinta, nu au caracter de lege penala, conform art.1 si art.173 c.pen.
Aceeasi situatie exista si in ceea ce priveste legislatia primara civila, comerciala, fiscala, administrativa, dreptul muncii etc., care nu contine dispozitii cu caracter penal sanctionator.
In conditiile in care sintagma ‘indeplineste prin incalcarea legii’ este neclara, nepredictibila si generala, organele de urmarire penala si instantele de judecata au considerat existenta faptei de abuz in serviciu prin simpla incalcare a tuturor normelor legislatiei primare, chiar in conditiile in care acestea nu contin dispozitii sanctionatorii penale, care sa le confere caracterul de lege penala.
Art.297 alin.1 c.pen. este astfel constitutional numai in masura in care, prin ‘indeplineste prin incalcarea legii’ se intelege doar ‘incalcarea legii primare penale’.
Prin clarificarea sintagmei ‘indeplineste prin incalcarea legii’ in sensul ca ‘indeplineste prin incalcarea legii penale’, stabilirea unui prag valoric al pagubei nu mai prezinta importanta din punct de vedere legislativ.
In concluzie, intr-o prima ipoteza (lipsita de curaj juridic), modificarea prevederilor art.297 alin.1 c.pen. ar putea avea urmatorul continut:
‘Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste prin incalcarea unei legi penale si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica’”.
