Noua lege a manualelor școlare din Serbia a rezultat ca urmare a presiunilor unei edituri germane și a politicienilor. Acum, cei care tipăresc manualele pot câștiga mai mult. S-a deschis astfel ușa și pentru corupție, subliniază DW.
„Dacă noua lege va intra în vigoare, atunci luăm în calcul oprirea tuturor activităților noastre în Serbia”. Așa era spus într-o scrisoare trimisă de Phillip Haussmann în martie 2015 la Belgrad. Șeful gigantului editorial german „Klett” îi scria pe acest ton nimeni altuia decât celui mai puternic om din Serbia, Aleksandar Vucic, actual președinte sârb, pe atunci premier.
Dacă „Klett” ar părăsi Serbia, sute de locuri de muncă ar fi pierdute iar investitorii străini ar primi astfel un mesaj negativ din Serbia, spunea Haussmann mai departe în misiva lui. El îi amintea lui Vucic de o anume discuție purtată la Stuttgart, în care politicianul sârb s-ar fi referit la modificarea legii.
Este vorba de mulți bani
„Klett” face milioane de euro pe piața sârbă a manualelor școlare. Experții apreciază la 50 de milioane de euro cifra anuală de afaceri din Serbia a concernului german. Cam jumătate din sumă ar fi generată de editura Klett, în parte prin achiziționarea de edituri sârbe.
Fostul ministru al Educației din acea perioadă Srđan Verbic, venit în politică din cercetare științifică, avea planuri mari în 2015: profesorii ar fi urmat să aleagă manualele pentru o perioadă de patru ani și nu câte un manual nou în fiecare an. De asemenea, prețurile ar fi urmat să rămână fixe în perioada de patru ani. Verbic a dorit astfel să pună capăt practicii devenite rutină ca editurile – mai ales „Klett” – să le ofere cadouri și atenții profesorilor, de exemplu excursii. Pentru a-i influența pe profesori, se făceau de regulă mici cadouri: o tabletă electronică drept „mijloc pedagogic”, o prezentare de manual școlar într-o stațiune de lux, la care cadrele didactice vizate erau invitate.
Scrisoarea cu pricina a fost făcută publică săptămâna trecută de investigația jurnaliștilor de la Balkan Investigative Reporting Network (BIRN). Simultan, ministrul sârb al Comerțului, Rasim Ljajić, a recunoscut că fostul ambasador german la Belgrad l-a abordat și pe el atunci pe această temă.
Și eurodeputatul german David McAllister a trimis, la rugămintea „Klett”, o scrisoare în acest sens comisiei de afaceri europene a Parlamentului de la Belgrad. „Mi s-a relatat că există posibilitatea ca modificarea legislativă plănuită să încalce regulile concurenței libere”, a scris McAllister la cerere. El s-a adresat parlamentarilor sârbi pentru că tema nu îi era familiară.
Mici cadouri între prieteni
Fostul ministru al Educației Verbić a povestit despre „presiuni, amenințări și tentative de intimidare” masive din partea unor edituri. Afirmațiile sale din 2016 din fața Agenției pentru combaterea corupției au fost transmise mai departe la procuratura generală, care a decis, cinci luni mai târziu, că editurile nu au încălcat legile.
Și șeful „Klett” Haussmann susține că s-a acționat mereu conform legii și că ar fi încercat doar să-și facă auzită poziția. „Este rar nevoie de o asemenea măsură, dar în Serbia a fost necesar. Dar cu siguranță nu am amenințat pe nimeni. Doar nu sunt nebun”, a declarat Haussmann pentru BIRN.
Inițiativa legislativă a trecut în legislativul dominat de majoritatea confortabilă deținută de formațiunea lui Aleksandar Vucic, Partidul Progresului. Dar modificările pe gustul editurilor nu au întârziat să apară. După alegerile generale din 2016, când Partidul Progresului a obținut din nou o majoritate grasă, Verbić și-a pierdut postul de ministru al Educației.
Urmașul său în funcție a apărut în februarie alături de premiera Ana Brnabić la o prezentare de carte a editurii Klett. În aprilie a urmat modificarea legii. Acum, profesorii pot schimba din nou anual manualele și accepta oficial mici cadouri. Nu se definește exact ce se înțelege prin mici.
Povară pentru părinți
În prezent, prețurile manualelor școlare le dau mari bătăi de cap multor părinți. O înlocuire de manuale, care în Serbia trebuie finanțată de părinți din propriul buzunar, costă în medie până la 200 de euro – în funcție de ce ofertă de la ce edituri au ales profesorii.
Este o sumă foarte mare pentru o țară în care patru din cinci angajați câștigă lunar mai puțin decât salariul mediu net de 400 de euro. Iar când manualele se schimbă anual, transmiterea lor mai departe la generațiile următoare este practic imposibilă, ceea ce majorează semnificativ cheltuielile suportate de părinți.
„Poate că este vorba de lipsa mea de experiență politică, dar am fost dezamăgit profund de responsabilii europeni cu care am vorbit despre legea manualelor școlare”, a declarat fostul ministru al Educației Verbić pentru DW. „În loc să abordeze problemele Educației, ei au vorbit întruna despre ‘investiții străine și piața liberă’. Pentru mine nu a fost deloc normal.”
Ar fi fost o ocazie de a limita prețurile manualelor școlare, spune Verbić. „Dar se pare că nu se poate. În final, legea evaluată pozitiv de toate instituțiile independente a fost înlocuită cu o variantă pe care aceleași instituții o consideră inacceptabilă.”
Vucic tace
Nu este deloc pentru prima oară când legile în Serbia sunt modificate pentru a face pe plac investitorilor germani. De exemplu în 2015, după anunțarea marii investiții a fabricantului german de mezeluri „Tönnies”, s-au schimbat regulile alocării de teren agricol în așa fel încât marii investitori au primit prioritate.
Criticii guvernului sârb acuză că și legea muncii din 2014 ar fi fost schimbată după dorințele investitorilor occidentali, care găsesc în Serbia forță de muncă ieftină și primesc subvenții generoase de la bugetul de stat.
Președintele sârb Aleksandar Vucic conduce de șase ani cu mână de fier această țară balcanică: mass-media și justiția sunt controlate politic, opoziția practic nu mai există. Vucic insistă că obiectivul său este integrarea Serbiei în UE și că ar fi pregătit să implementeze reforme dureroase.
Și la fel de des afirmă că nu va ceda nicicând presiunilor, nici din Est, nici din Vest. Atunci cum s-a ajuns la modificarea legii manualelor școlare în felul descris? La această întrebare Vucic nu a vrut să le răspundă jurnaliștilor.
