Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins definitiv, miercuri, cererea DNA de arestare preventivă în lipsă a celor patru oameni de afaceri israelieni implicați în dosarul lui Remus Truică privind vânzarea Fermei Băneasa.
Inițial, pe 15 martie, Curtea de Brașov a dispus arestarea în lipsă a trei dintre cetățenii israelieni implicați în acest caz — Tal Silberstein, Shimon Shevez și Benjamin Steinmertz, și a respins cererea pentru al patrulea — Moshe Agavi.
Instanța supremă a admis, miercuri, contestațiile depuse de avocați și a respins arestarea în lipsă și pentru Tal Silberstein, Shimon Shevez și Benjamin Steinmertz.
Pe 17 decembrie 2015, procurorii DNA Brașov i-au pus sub acuzare pe Tal Silberstein (constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și complicitate la spălarea banilor), Shimon Shevez și Benjamin „Benny” Steinmetz (constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la trafic de influență și complicitate la spălarea banilor) și Moshe Agavi (aderare la un grup infracțional organizat).
Potrivit anchetatorilor, începând cu luna noiembrie 2006, Remus Truică, cei patru israelieni și alte persoane au constituit un grup infracțional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de prințul Paul, prin oferirea de bani sau bunuri persoanelor din cadrul autorităților/instituțiilor deținătoare a acestor proprietăți, instigarea și complicitatea la săvârșirea, de către aceste persoane, a infracțiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziție și semnarea înscrisurilor necesare și prin traficarea influenței reale asupra funcționarilor publici.
„Pentru a pune în practică planul infracțional, prințul Paul i-a promis inculpatului Remus Truică și asociaților lui din grupul infracțional o cotă parte importantă, între 50% și 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România și, ulterior, le-a și dat acestora bunurile, pe măsura obținerii lor, în schimbul intervenției membrilor grupului pe lângă funcționari publici cu atribuții în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate din București și din alte județe din țară sau asupra judecătorilor, urmând a se reuși, în mod injust, obținerea bunurilor revendicate și punerea în posesia lor”, se arată într-un comunicat al DNA.