Mai mulți alegători din comune din județul Teleorman au declarat joi, la Înalta Curte de Casație și Justiție, că nu au votat la referendumul organizat în iulie 2012 pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu, însă numele lor au apărut pe listele electorale cu semnături false.
Un complet de judecată condus de președintele instanței supreme, Livia Stanciu, a continuat joi audierea de martori în dosarul „Referendumul”, în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanță la un an închisoare cu suspendare.
Astfel, nouă persoane din comunele Țigănești, Plosca, Bragadiru, Ciuperceni, toate din județul Teleorman, au dat declarații în calitate de martori în acest dosar.
„Nu am votat la referendumul din 29 iulie 2012, însă am aflat mai târziu că apăream pe lista electorală că am votat. Semnătura de pe lista electorală nu îmi aparținea. Nu știu cine mi-a falsificat semnătura. Nici soacra mea nu a votat și la fel cineva i-a falsificat semnătura”, a declarat martora Ionica Miu, din satul Poiana, comuna Ciuperceni.
„Eu nu am votat la referendum și nici nu știam de care secție de votare aparțineam. Ulterior, doi bărbați în civil, nu știu dacă erau polițiști sau procurori, au venit la mine acasă cu biblia în mână și mi-au cerut buletinul. Mi-au verificat buletinul, unde nu exista ștampilă că am votat, iar ei mi-au arătat o listă electorală în care apărea numele meu și le-am spus că nu era semnătura mea”, a declarat și Alexandra Găvănescu din comuna Țigănești.
În sala de judecată s-a petrecut și un eveniment mai puțin plăcut. Un bărbat din comuna Țigănești le-a spus judecătorilor că el nu a votat la referendum, deși pe buletinul lui apărea ștampila „votat”. La întrebările repetate ale judecătorilor, bărbatul s-a pierdut și i s-a făcut rău, el prăbușindu-se la podea. A fost chemat de urgență medicul instanței supreme care i-a acordat primul ajutor. Ulterior, s-a aflat că acesta suferea de o boală psihică.
Tot joi au fost audiați doi martori ceruți de avocații lui Liviu Dragnea, printre care și Mihaela Zobuian, care ocupa în iulie 2012 funcția de director al Direcției organizare din cadrul Secretariatului General al PSD.
Mihaela Zobuian a susținut că, deși Liviu Dragnea era șeful de campanie pentru USL, el nu a știut cine a redactat și trimis organizațiilor PSD din teritoriu adrese pe mail și SMS-uri cu îndemnuri pentru atragerea electoratului la vot sau organizarea de tombole.
„Liviu Dragnea nu știa de acea adresă privind organizarea tombolelor și nici cine a dispus întocmirea ei. Noi am găsit-o pe contul de mail al Secretariatului General, de unde am și descărcat-o. Nu pot spune cine a redactat-o. A doua zi după ce adresa a fost trimisă prin mail, Liviu Dragnea ne-a solicitat lista cu adresele trimise în absența lui. Am luat registrul cu toate adresele și i l-am arătat, iar acolo se găsea și adresa privind organizarea de tombole. Reacția domnului Dragnea a fost destul de nervoasă și ne-a reproșat că nu suntem în stare să gestionăm activitatea din Secretariatul General. Reacția lui Dragnea, când a aflat de acea adresă, nu era una obișnuită și consider că el nu știa de conținutul adresei. În legătură cu mesajele SMS, erau mai multe persoane care le puteau trimite, inclusiv voluntari aflați în sediul partidului”, a spus Mihaela Zobuian.
Întrebată de Livia Stanciu cum era posibil ca orice persoană din sediul de campanie al PSD să poată trimite SMS-uri folosind calculatoarele de acolo, Mihaela Zobuian a spus că a fost o „neglijență” din partea ei, motiv pentru care a și fost certată atunci de Liviu Dragnea.
Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 31 martie, când se va continua cu audieri de martori.
Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul „Referendumul” la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alți 74 de inculpați din dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
