Livia Stanciu a turnat-o pe Kovesi în Sufrageria lui Oprea/ CRISTOIU: E PROSTIE SAU VICLENIE?

Doamna Stanciu este foarte inteligenta. Vrând sa ii ia apararea doamnei K, ca sa nu fie audiată dacă a fost sau nu in sufrageria vieții, partenera sa, doamna Stanciu a făcut, bineinteles, opinie separată in motivarea 6111 și in propria opinie separată a publicat toată ordontanta de clasare a parchetului prin care se statuează că doamna K a fost “in mod indubitabil” in sufragerie. Faptul ca doamna K ca si ceilalti au fost „indubitabil” in sufragerie va apărea intr-un act oficial al statului roman, Monitorul Oficial, ca si toate declarațiile martorilor, și va rămâne posterității si generatiilor viitoare spre consultare gratie doamnei Stanciu. Așa ceva mai rar, a comentat pe facebook Sorina Matei.

Deşi şefa DNA s-a eschivat în a răspunde tranşant dacă a fost în noaptea alegerilor la Gabriel Oprea acasă, judecătoarea Livia Stanciu confirmă, într-o opinie separată la decizia CCR, că şefa DNA a participat la acea întâlnire alături de şefii SRI, George Maior şi Florian Coldea.

Mai exact, Livia Stanciu aminteşte de dosarul clasat de Parchet în această speţă, precizând că din mărturiile celor audiaţi de procurori a reieşit „în mod indubitabil”, că şefa Laura Codruţa Kovesi a participat la evenimentul de natură privată.
__________________________________________________________________________________________________________________

COMENTARIUL LUI ION CRISTOIU (PRELUARE CRISTOIU BLOG):

Cu puțin timp în urmă, mai precis luni, 23 octombrie 2017, scriam sub titlul Știm totul despre cum a fost asasinat Iulius Cezar în Senatul roman în urmă cu peste două mii de ani. Nu știm nimic despre ce-a căutat Codruța Kovesi în Sufrageria lui Oprea în urmă cu doar opt ani!:

„Întîmplările din sufrageria lui Gabriel Oprea s-au petrecut nu în urmă cu două milenii, nici în urmă cu două secole sau cu două decenii, ci în urmă cu doar 8 (opt!!!) ani.
De la dezvăluirea lui Dan Andronic au trecut 6 (șase !!!) luni.
Reuniunea din Sufragerie a avut loc în centrul Bucureștilor, pe o stradă umblată de oameni și nu de extratereștri, mărginită de alte case. Nu era o casă conspirativă, ci o casă normală, știută de toți vecinii ca aparținînd lui Gabriel Oprea. (…)

Stabilirea adevărului despre 15 martie 44, înainte de Cristos, a avut la bază infinit mai puține documente și infinit mai puține mărturii.
Pentru stabilirea adevărului despre seara lui 6 decembrie 2009, despre un eveniment petrecut de curînd, lîngă noi, cu participanți care trăiesc bine mersi, cu martori care trăiesc, ba chiar care au aceleași funcții ca și acum 8 ani, cu documente numeroase aflate în seifurile unor instituții care există și continuă să activeze, avem la îndemînă infinit mai multe posibilități.

Și cu toate acestea, nici azi, după 6 luni de la o dezvăluire care a făcut senzație, despre care s-a vorbit și se mai vorbște încă nu știm dacă George Maior, Florian Coldea și Codruța Kovesi au fost sau nu în sufrageria lui Gabriel Oprea cu opt ani în urmă.
S-a înființat o Comisie parlamentară de anchetă, s-a declanșat o investigație penală a Parchetului General, fiecare dintre cei trei au fost supuși tirurilor de întrebări ale presei independente, au fost solicitate să se pronunțe instituții precum SRI, Parchetul General.
Totul s-a dovedit zadarnic.
Nici acum nu știm adevărul din punct de vedere oficial.”

Se vede limpede din acest fragment uluirea mea că într-o țară care a pus capăt în chip sîngeros, în urmă cu 28 de ani, secretomaniei de tip securistic a regimului comunist, nu s-a putut stabili, din punct de vedere oficial, dacă persoane publice de mare vizibilitate, ștabi ai principalelor instituții de forță, au fost sau nu în seara lui 6 decembrie 2009 în sufrageria lui Gabriel Oprea.
Dezvăluirile lui Dan Andronic, lucrările Comisiei Parlamentare, campania de presă au pus justificat stabilirea oficială a răspunsului la întrebarea Au fost respectivii în sufrageria lui Gabriel Oprea? prin suspiciunea că acolo a funcționat o Celulă de criză pentru fraudarea alegerilor prezidențiale.

Eu am susținut și continui să susțin că nu de aceea era de datoria statului de drept român să stabilească în mod oficial adevărul despre prezența celor trei în sufrageria lui Gabriel Oprea în seara lui 6 decembrie 2009, ci pentru că, indiferent ce făceau respectivii acolo- complotau sau chefuiau sau asistau la un striptease al singurei femei de acolo – Codruța Kovesi –, în calitatea lor de șefi ai instituțiilor de forță n-aveau ce căuta la o petrecere privată a unor politicieni, în casa unui politician. Dar dacă George Maior și Florian Coldea mai aveau o justificare (pot spune c-au fost la Gabriel Oprea sub acoperire de cheflii în cadrul unui joc operativ), dacă Vasile Dâncu poate spune că l-a vizitat pe politician pentru a-i ține o prelegere despre Presocratici, Codruța Kovesi n-avea ce căuta acolo:

1. În toate ieșirile sale publice, ea a denunțat magistrații care – precum Alina Bica – se amestecă în tărîța politicienilor. Mai mult așa cum se lăuda în 20 noiembrie 2014, în demascarea călătoriei întreprinse de Alina Bica la Paris cu Elena Udrea, ea și-a făcut un principiu din a nu participa la manifestări private cu politicieni:
   „Niciodată nu mă văd cu politicieni, cel puţin în timpul liber. Uneori, datorită atribuţiilor de serviciu, trebuie să interacţionez (cu politicieni), dar doar la întâlniri instituţionale şi la activităţi instituţionale. În timpul liber nu mă văd cu politicieni şi nu mă întâlnesc cu ei.”
   Lucru corect. Chiar dacă, precum Gabriel Oprea în 6 decembrie 2009, politicienii nu sînt încă subiect de anchetă, în orice clipă ei pot ajunge la DNA sau la Parchetul general. De aceea, așa cum arată Bogdan Iacob într-un excelent text de pe ImPolitics.ro, invocînd Codul deontologic stabilit chiar de CSM, magistrații trebuie să evite pe cît posibil relațiile personale cu politicienii. Codruța Kovesi era mai mult decît un magistrat. Era procuror general al Republicii, șeful procurorilor de la Parchetul General, de la DNA, de la DIICOT. Ce să caute ditamai procurorul general la un chef în casa unui politician, alături de alți politicieni? Eu, de exemplu, ca jurnalist, nu frecventez manifestări private cu politicieni. E una dintre condițiile de bază ale profesiei de jurnalist, cea de a nu te amesteca în tărîțele politicienilor.
2. Cînd a venit vorba de participarea sa la fel de fel de sindrofii, cum ar fi Pîrlirea porcului la SRI, Petrecerea de după bilanțul DIPI, Codruța Kovesi s-a justificat prin exigențele funcției. Întru totul de acord cu asta. Chiar și un procuror general sau un procuror șef al DNA nu poate refuza invitația unor instituții cu care lucrează de a participa la o sindrofie care, deși e cu mîncare și băutură, poate fi înscrisă printre cele oficiale. Dar la sindrofia de la Gabriel Oprea, ce să caute procurorul general al României? Era o petrecere mai mult sau mai puțin sau mai mult între amici politicieni gen – vorba lui Caragiale – mănăstire, maici, chef. Generăleasa SRI – Elena Istode, zisă și Anaconda – a mai avut o justificare a petrecerilor sale cu politicianul Rizea: Era prietenă din liceu cu soția acestuia. Codruța Kovesi n-are nici o justificare de acest gen. Nu știm să fie prietenă cu soția lui Gabriel Oprea, nu știm să fie ibovnica vreunuia dintre politicienii care petreceau acolo, nu știm să fi fost la Gabriel Oprea acasă ca să împrumute o carte din biblioteca personală a politicianului.

Din toate punctele de vedere, Codruța Kovesi n-avea ce căuta nu în seara lui 6 decembrie 2009, dar în nici o altă seară sau în nici o altă dimineață la o petrecere acasă la un politician alături de alți politicieni.
Știind asta, Codruța Kovesi a refuzat să se prezinte în fața Comisiei de anchetă parlamentară.
Știind asta, Codruța Kovesi a refuzat să răspundă dacă a fost sau nu în sufrageria lui Gabriel Oprea cînd a fost întrebată de jurnaliști.

Mult mai important, dîndu-și seama că o confirmare a prezenței Codruței Kovesi la sindrofia organizată acasă de politicianul Gabriel Oprea, toți cei care au fost în sufragerie au refuzat să confirme sau să infirme în spațiul public prezenţa Codruței Kovesi. Evident, cu excepția lui Dan Andronic, cel care a dezvăluit sindrofia de la Gabriel Oprea.

Toți cei de acolo au preferat să-și țină gura, de teama binescunoscutei răzbunări din partea șefei DNA dacă ar fi dat-o în gît.
Ascunderea adevărului despre prezența Codruței Kovesi a devenit astfel preocuparea majoră a unui Grup infracțional organizat.
Din acest grup a făcut parte și Augustin Lazăr, fostul procuror comunist, amic de șpriț cu tatăl Codruței, pus procuror general de Klaus Iohannis drept recunoștință că l-a salvat de la un dosar penal. Pentru a bloca lucrările Comisiei de anchetă, Augustin Lazăr a deschis un dosar penal. După încheierea anchetei cu NUP, Augustin Lazăr, în disprețul Constituției și al opiniei publice, a refuzat să trimită Dosarul Comisiei Parlamentare pe motiv că era secret.

Prin acțiunea Grupului infracțional organizat creat pentru salvarea Codruței Kovesi, deși au trecut – cum scriam anterior – șase luni de la dezvăluirea lui Dan Andronic, toate eforturile opiniei publice de a afla un adevăr simplu – a fost sau nu Codruța Kovesi la o petrecere la politicianul Gabriel Oprea? – sau dovedit zadarnice.

A venit însă judecarea Cazului de către Curtea Constituțională.
Augustin Lazăr, deși a susținut pe toate drumurile că Dosarul e secret, l-a trimis la CCR.
Nu știm rațiunea acestei trimiteri.
A vrut probabil să pună la dispoziția judecătorilor care fac parte din Statul paralel argumente pentru teza că șefa DNA nu trebuia să se prezinte în fața Comisiei de anchetă.
Și într-adevăr, Dosarul a fost invocat de Livia Stanciu, amica și partenera de abuzuri a Codruței Kovesi sub pretextul luptei împotriva corupției, în opinia separată la Decizia CCR că șefa DNA a încălcat Constituția refuzînd să meargă la Comisia parlamentară.

Vineri, 3 noiembrie 2017, CCR a publicat Motivarea Deciziei 611 din 3 octombrie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură  constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, cereri formulate de Preşedinții Senatului și Camerei Deputaților.
Potrivit procedurilor, alături de Motivarea majorității judecătorilor CCR, se publică și Opinia separată a judecătoarei Livia Stanciu.

Pentru a justifica refuzul Codruței Kovesi de a se prezenta la Comisia parlamentară, Livia Stanciu citează pe larg din Dosarul întocmit de Parchet, ținut secret pînă acum:

„În motivarea soluției de clasare adoptată, parchetul a reținut următoarele: (…)
Parchetul a mai reținut că, probele testimoniale administrate în cursul urmăririi penale au relevat, în mod indubitabil, că persoanele prezente în seara zilei de 6 decembrie 2009 la locuința martorului Oprea Gabriel, respectiv George Maior, Vasile Dâncu, Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi, Onțanu Neculai și Iordănescu Anghel au participat la un eveniment de natură privată, la invitația acestuia, nefiind inițiată nicio operațiune de fraudare/viciere a rezultatelor alegerilor prezidențiale. Astfel, depoziția făcută în fața procurorului de către martorul OPREA GABRIEL relevă, între altele, că : «(…) Subliniez încă o dată faptul că a fost o 106 simplă cină, însă datorită mediului exploziv din societate, se poate transforma în orice (…)» sau depoziția făcută de către martorul DÂNCU VASILE, în sensul că: «(…) toți cei prezenți m-au întrebat despre rezultatele exit-poll-urilor, prin prisma profesiei mele de sociolog, niciunul dintre aceștia nediscutînd aspecte plecînd de la premisa funcției pe care o detineau la momentul respectiv, ci, pur și simplu, așa cum am spus anterior, discuții firești, comune, între prieteni. (…) Cred că eu am vorbit cel mai mult dintre persoanele prezente și am încercat să explic cum a fost posibil ca cele 12 procente care făceau diferența în favoarea candidatului Mircea Geoană după primul tur să fie pierdute, astfel că eu am punctat, din punctul meu de vedere, patru momente care au condus la această pierdere (…) Subliniez faptul că asocierea acelei întîlniri cu caracter privat și vicierea rezultatului alegerilor este o pură fantezie și nimic din comportamentul celor prezenți la masă nu trădează niciun fel de amestec al instituțiilor în respectivele alegeri (…)». De asemenea, martorul IORDĂNESCU ANGHEL a susținut, între altele, că: «(…) A fost o cină la care s-a comentat pe seama exit-poll-urilor, respectiv pe teme fotbalistice. Nu mi s-a părut, din discuțiile purtate între persoanele prezente, ceva dubios, ilegal(…)», iar martorul ANDRONIC DAN a relevat, între altele, că: «(…) Nu am spus și nici nu am nici o dovadă în acest sens că persoanele prezente la acea întîlnire din seara de 6 decembrie 2009 la locuința lui GABRIEL OPREA au participat la vreo operațiune de fraudare, viciere a rezultatelor alegerilor prezidențiale. (…) Elementul comun pentru care am fost prezenți în casa lui GABRIEL OPREA în acea seară l-a reprezentat tocmai persoana acestuia (…)»”.

Așa cum arătam mai sus, în cazul Codruței Kovesi e lipsit de importanță dacă a participat la un complot sau la o petrecere privată.
Procurorul General al Republicii n-avea ce căuta în casa unui politician, la o petrecere dată de politicianul respectiv cu prietenii, fie și din faptul că un magistrat cu funcția Codruței Kovesi n-are prieteni oameni politici. De aceea, Codruța Kovesi a refuzat să spună dacă a fost sau nu în sufrageria lui Gabriel Oprea. De aceea, s-a constituit un Grup infracțional organizat avînd drept principal scop păstrarea secretului despre Codruța Kovesi.

Iată însă că prin gestul Liviei Stanciu de a reproduce documente din Dosarul secret al Parchetului, s-a dat, în fine, din punct de vedere oficial, răspunsul la întrebarea A fost sau nu Codruța Kovesi la o petrecere privată în casa unui politician, alături de alți politicieni?
Răspunsul – repet – dat oficial e DA!
Și asta datorită Liviei Stanciu, amica șefei DNA.

Avem în fine, după mai mult de șase luni de secretomanie, stabilirea unui adevăr despre un fapt petrecut cu opt ani în urmă.
Acum, că stabilit oficial adevărul că șefa DNA a fost în sufrageria lui Gabriel Oprea, la o petrecere, a venit momentul ca Codruța Kovesi să se explice public:

1. Ce-a căutat procurorul general într-o seară de duminică la un politician viitor penal acasă?
2. De ce ascuns timp de opt luni adevărul?

Practic, prin Motivarea opiniei sale separate, Livia Stanciu o dă în gît pe Codruța Kovesi.
E prostie sau viclenie?

___________________________________________________________________________________________________________________

Curtea Constituţională susţine, în motivarea deciziei din 3 octombrie legate de refuzul Codruţei Kovesi de a merge la Comisia de anchetă a alegerilor din 2009, că acest refuz a încălcat autoritatea Parlamentului şi principiul colaborării loiale între instituţiile statului.

”Curtea constată obligaţia doamnei Laura Codruţa Kövesi de a se prezenta în faţa Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei”, se arată în motivarea deciziei la sesizarea preşedinţilor Camerelor privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public ca urmare a refuzului procurorului-şef al DNA de a se prezenta la audieri în comisie.

Judecătorii CCR au analizat corespondenţa dintre Kovesi şi comisia de anchetă şi au decis că răspunsurile procurorului-şef al DNA nu au concurat la stabilirea situaţiei de fapt investigată de comisiei. ”Mai mult, această situaţie, coroborată cu imposibilitatea comisiei de a stabili adevărul, deşi a întreprins mai multe demersuri în vederea audierii şi altor persoane care ar fi putut avea cunoştinţă despre evenimentele cercetate, dar care au refuzat cooperarea motivat de faptul că au fost citate în calitate de martori într-un dosar de urmărire penală aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împrejurare care nu constituie un impediment legal pentru continuarea anchetei parlamentare, sunt de natură a crea un blocaj în activitatea comisiei speciale de anchetă”, au hotărât magistraţii Curţii.

Invocând jurisprudenţa Curţii, în motivarea deciziei se arată că persoanele care activează în instituţii ale statului care nu sunt subordonate Parlamentului sunt totuşi obligate să dea curs invitaţiei la audiere în virtutea principiului colaborării loiale între instituţii întrucât elementele materiale care constituie sursa pretinsului conflict reprezintă trei conduite distincte (refuzul unei persoane de a se prezenta la audiere în faţa unei comisii parlamentare de anchetă şi de a răspunde, personal sau în scris, la întrebările formulate de aceasta, refuzul procurorului general de ”a sancţiona neprezentarea” unui procuror aflat în subordinea sa în faţa unei comisii parlamentare de anchetă, respectiv refuzul de a înainta copia unui dosar de urmărire penală), conduite adoptate de reprezentanţii Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea constată că, în realitate, cererile formulate de Preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor vizează trei conflicte juridice de natură constituţională între autorităţi publice. Astfel, pe de o parte, este conflictul între Parlamentul României şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de refuzul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a se prezenta şi de a răspunde, personal sau în scris, la întrebările formulate de comisia specială de anchetă, pe de altă parte, este conflictul generat de refuzul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de ”a sancţiona neprezentarea” procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în faţa comisiei de anchetă, şi, în fine, este conflictul generat de refuzul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a înainta copia unui dosar de urmărire penală.