Există vremuri şi situaţii în care să taci este o mare greşeală, pentru că asta înseamnă complicitate cu forţele răului, şi cu siguranţă nu este greşit să considerăm că acum a venit, din nou, timpul să vorbim, a declarat László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), sâmbătă, la Băile Tuşnad.
În ziua de încheiere a celei de-a 33-a ediţii a Universităţii de Vară de la Tuşnad (Tusványos), László Tőkés a amintit că „o astfel de situaţie de urgenţă teribilă” a existat în timpul distrugerii satelor de către comunişti, când „poporul din România, respectiv maghiarii care erau de două ori oprimaţi” au spus nu tiraniei ateiste, comuniste şi naţionaliste. Potrivit fostului episcop al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, astăzi trebuie să spunem nu războiului, migraţiei şi ideologiei de gen.
Tőkés a amintit că situaţia de război s-a intensificat, provocările care presează întreaga lume devin din ce în ce mai pregnante, afluxul de migraţie ilegală fiind unul masiv. „Iar Europa tace – zgomotul bătăliilor se intensifică pe măsură ce războiul se extinde, ceea ce acoperă tot mai mult vocea blândă a conştiinţei sale”, a spus fostul episcop.
„Am visat la o altfel de Europă acum 35 de ani”, a spus László Tőkés, subliniind că „la aniversarea recentă a victoriei de la Belgrad, locul nostru este alături de cauza autoapărării naţionale şi europene”.
Politicianul şi-a exprimat speranţa că anul viitor îi va putea saluta la universitatea de vară, împreună cu premierul ungar Viktor Orbán, şi pe aliaţii patrioţi aliniaţi „pe drumul drept”. În ropote de aplauze, Tőkés şi-a exprimat speranţa potrivit căreia aşa cum a făcut-o partidul KDNP, şi UDMR va părăsi în curând Partidul Popular European, iar cei doi europarlamentari ai Uniunii se vor alătura grupului parlamentar al patrioţilor europeni.
Preşedintele CNMT a vorbit şi despre emigraţia care afectează regiunea Europei Centrale şi de Est, respectiv maghiarii din România. Potrivit acestuia, numărul celor 3,3 milioane de maghiari care după Trianon au rămas în afara graniţelor Ungariei a scăzut acum la 2,1 milioane, în timp ce numărul maghiarilor din Transilvania abia depăşeşte un milion. „În cele trei decenii de după 1992, declinul nostru a ajuns la cifra de peste 600 000”, a spus Tőkés, subliniind că principalul motiv al declinului este emigrarea, maghiarii din Transilvania plecând din România într-o proporţie similară cu cea a românilor. „În acest sens, abia dacă ne consolează că majoritatea maghiarilor care pleacă se mută, de fapt, în Ungaria”, a spus politicianul maghiar.
La fel ca de atâtea ori de la Trianon încoace, şi astăzi se pune întrebarea „a pleca sau a rămâne?” şi „poate că ar merita făcut pe această temă şi un referendum în rândul maghiarilor transilvăneni, pentru a afla: la ce ne putem aştepta şi pe cine putem conta?”, a spus László Tőkés. „Noi nu suntem migranţi, noi nu putem deveni emigranţi economici. Trebuie să ne confruntăm, deschis şi sincer, cu problema existenţei noastre în Transilvania şi a rămânerii noastre în locurile în care ne-am născut – subiecte pe care le politicienii şi opinia publică din ţară le evită”, a mai spus acesta.
Tőkés a explicat că Ungaria „ar trebui să dezvolte pe această temă o strategie cuprinzătoare”, iar România ar trebui, şi ea, „să implementeze un plan de acţiune pentru ca atât cetăţenii săi de etnie română, cât şi cetăţenii săi de etnie maghiară să rămână, respectiv să revină în ţară”.
„Trebuie să prevenim să ajungem să avem soarta migranţilor sirieni, sau cea a Ucrainei sfâşiate de război”, a spus László Tőkés. Politicianul a amintit de cele 10 000 de vieţi pierdute în urma evenimentelor „Martie negru” din 1990, şi de faptul că autorităţile competente nu au fost dispuse să investigheze, nici de atunci, „evenimentele sângeroase de la Târgu Mureş.
Şi în România este necesar să se stabilească nişte condiţii sociale şi politice echitabile, o viaţă sigură, un stat de drept şi condiţii de trai bune, care să facă oamenii să îşi dorească să rămână, respectiv să revină în ţară, a spus László Tőkés. „Acest lucru este de două ori valabil pentru comunitatea noastră maghiară: doar aşa poţi să simţi şi să consideri pământul moştenit de la strămoşii tăi ca fiind patria ta, dacă nu devii privat de drepturi şi nu pierzi sentimentul de a te simţi acasă în propria ta patrie”, a spus oficialul maghiar.
László Tőkés a explicat că pentru a proteja Europa şi pentru a ne proteja pe noi înşine, problema minorităţilor trebuie plasată şi în prim-planul politicii Uniunii Europene şi că la aniversarea a 800 de ani de la Andreanum, trebuie să ne construim viitorul în locul nostru natal, obţinând autodeterminarea comunităţii noastre. „Nu este suficient să ne rugăm pentru asta: „Nu lăsa Transilvania să se piardă, Doamne!”, ci trebuie să acţionăm pentru Transilvania şi pentru naţiunea noastră. Acesta este modul în care putem, ca maghiari şi ca cetăţeni români, să devenim europeni adevăraţi”, a spus László Tőkés în încheierea discursului.
