Suplimentul de week-end al cotidianului catolic francez La Croix (La Croix L’Hebdo) publică în ultimul său număr o lungă anchetă despre Iulian Gherguţ. Fostul angajat al unei firme de pază şi securitate a fost răpit de un grup jihadist, în aprilie 2015, pe când lucra la protecţia unei mine de manganez din Burkina Faso. După ce a fost transferat în Mali, românului i s-a pierdut urma. Peste câteva zile se vor împlini aşadar opt ani de când a dispărut, devenind astfel, din spusele La Croix, cel mai vechi ostatic occidental din Sahel, transmite Radio France Internaționale.
RELATAREA RFI:
În preambulul anchetei lor, cele două jurnaliste care o semnează, Ludivine Laniepce bazată la Ouagadougou şi Marine Leduc, stabilită la Bucureşti, explică de ce au vrut să realizeze această anchetă. Cele două colege constată pentru început că «există ostatici occidentali ale căror destine ne marchează pe viaţă, alţii de care uită toată lumea. Ca şi cum ar exista o ierarhie a interesului. Este cazul lui Iulian Gherguţ, răpit în Africa de Vest pe când avea 39 de ani. Azi el are 47».
Ca să marcheze ziua de 4 aprilie, când românul a fost răpit de jihadişti acum opt ani, cele două jurnaliste au vrut «să redea o identitate, o existenţă şi un parcurs acestui om. De asemenea, am dorit să-i scoatem din umbră pe cei – familie şi apropiaţi – care se luptă, cu puţinele mijloace la dispoziţie, să întreţină legătura cu ostaticul. Am vrut de asemenea să înţelegem de ce soarta acestui om lasă lumea indiferentă, atât în România, ţara sa natală, cât şi în Burkina Faso, acolo unde lucra. Răpirea lui Iulian Gherguţ scoate în evidenţă diferenţa de tratament a unui ostatic, pe de o parte în funcţie de naţionalitatea sa şi, pe de altă parte, în funcţie de mediul social din care provine» scriu cele două jurnamiste în preambulul lor.
Răpirea românului Iulian Gherguţ pe 4 aprilie 2015 la Tambao, în Sahel, este primul act terorist comis pe teritoriul burkinabez. Marchează intrarea ţării într-un lung ciclu de violenţe, atacuri şi atentate jihadiste care azi s-au extins pe întregul teritoriul ţării. După Iulian Gherguţ, şi alţi occidentali au fost răpiţi, precum medicul australian Kenneth Elliot. Pentru acesta însă, răpit în 2016, se organizează anual manifestaţii la Ouagadougou când pentru român nu a avut loc nicio mobilizare locală.
În continuare anchetei din La Croix, facem cunoştinţă cu Mihaela, soţia lui Iulian, căreia autorităţile i-au cerut să nu vorbească presei sub pretextul că astfel soţul ei ar fi considerat un om important, deci ar creşte suma eventualei sale răscumpărări.
Diploma lui Iulian Ghergut de absolvent al Scolii profesionale.
Sursa imaginii:
Andreea Câmpeanu pentru La Croix L’Hebdo
Aflăm de asemenea că Iulian este originar din Traian, sat moldovenesc de lângă Roman populat în majoritate de maghiari catolici. Cecilia şi Giurgi, părinţii lui Iulia, mai locuiesc tot acolo. El a fost cooptat pentru a pleca în misiune în Burkina Faso de un fost membru al Legiunii străine, Horaţiu Potra, bazat pe vremea aceea la Londra, unde era şi Iulian. Mina unde urma să lucreze era exploatată de miliardarul româno-australian Frank Timiş. Controversatul om de afaceri, confrunat cu acuzaţii de corupţie, nu a dat niciodată semn de viaţă în cazul fostului om de securitate de la mina sa din Burkina Faso. Horaţiu Potra a refuzat şi el să vorbească desper acest caz cu jurnaluste de la La Croix.
La Ouagadougou, jurnalista franceză ni-l prezintă pe Abdoulaye Tiemtoré, şofer de meserie şi fost coleg de muncă burkinabez al lui Iulian Gherguţ. Era în maşină, împreună cu un jandarm şi cu Iulian când acesta a fost răpit de jihadişti acum 8 ani şi dus în Mali. Din reportajul publicat de La Croix nu lipseşte nici generalul Gilbert Diendéré, fostul şef de stat-major al ex-preşedintelui burkinabez Blaise Compaoré. Generalul se va folosi de contactele sale pentru a obţine detalii despre soarta românului răpit. Foarte repede însă, Diendéré este arestat, judecat, condamnat şi încarcerat în afaceri de asasinate. Dealtfel, interviul din La Croix l-a acordat pe când era în închisoare.
Iulian Ghergut (al doile adin dreapta) în misiune în Burkina Faso, 2013.
Sursa imaginii:
La Croix L’Hebdo/Facebook Duta George
În finalul anchetei, cele două jurnaliste de la La Croix se întreabă cum de Iulian este mai departe reţinut 8 ani după răpire în timp ce alţi occidentali, răpiţi mai târziu, au fost eliberaţi. Colegele noastre evocă 4 ipoteze. Prima, cea mai groaznică, este cea a morţii lui Iulian Gherguţ, în detenţie. MAE român spune însă că ostaticul nu este mort. A doua ipoteză este cea a ralierii lui Iulian la acţiunile răpitorilor săi, dintr-un instinct natural de supravieţuire sau pe modelul sindromului Stockholm. O altă ipoteză ar fi aceea că fiind deţinut de 8 ani, Iulian Gherguţ ştie déjà prea multe despre răpitorii săi pentru ca aceştia să-i mai poată da drumul fără să-şi rişte ei viaţa. În fine, această interminabilă detenţie este poate dovada că diversele medieri şi negocieri au eşuat, caz în care mai există o speranţă.
În urma unei solicitării pe care am adresat-o MAE român cu privire la informaţiile referitoare la soarta lui Iulian Gherguţ, am primit următorul răspuns. «Celula de criză interinstituțională desfășoară constant demersuri pentru eliberarea lui Iulian Gherguţ, utilizând toate pârghiile legale avute la dispoziție de către autoritățile române și ținând cont de complexitatea și sensibilitatea cazului. Ministerul Afacerilor Externe precizează că, până la acest moment, nu există elemente de noutate care să poată fi făcute publice în ceea ce privește situația cetățeanului român răpit. Celula de criză interinstituțională reiterează recomandarea ca abordarea în spaţiul public a oricăror elemente privind cazul cetățeanului român să fie prudentă, având în vedere caracterul sensibil al acestuia».
