Judecatoarea Alina Macavei de la Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a adus critici sistemului de justiție într-un simpozion intitulat Rolul Justitiei in sistemul puterilor de stat”, organizat la Parlament de Asociatia Magistratilor din Romania in parteneriat cu Institutul de Cercetari Juridice „Acad.Andrei Radulescu” al Academiei Romane si cu Comisia juridica a Camerei Deputatilor.
Conform luju.ro, Judecatoarea ICCJ Alina Macavei ar fi afirmat“Justitia penala continua sa se lase ghidata de subtile interese politice”.
In acest sens, Alina Macavei si-a exprimat regretul ca “aceste alegatii” au fost alimentate de declaratii publice, precum cele ale presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, potrivit carora „Inalta Curte de Casatie si Justitie e un partener de nadejde al D.N.A.”, cat si de cele ale presedintelui tarii care a afirmat ca „oamenii cheie din justitie sunt presedintele si vicepresedintele Inaltei Curti, ai D.N.A. si D.I.I.C.O.T.”, declaratii interpretate in spatiul public drept cai prin care politicul poate influenta justitia”:
“Realitatea politica postdecembrista a demonstrat, nu de putine ori, ca puterea judecatoreasca este considerata a fi Cenusareasa in cadrul celor trei puteri ale statului.
Metamorfozarea din ultimele luni, cu ajutorul DNA , a Cenusaresei in zeita vanatorii din mitologia greaca, Artemis, constituie o dovada graitoare a vulnerabilitatii statului de drept, prin faptul ca fenomenul coruptiei nu este abordat riguros, ci in salturi.
Numeroasele critici, relativ la lipsa de independenta a justitiei, sugereaza faptul ca justitia penala continua sa se lase ghidata de subtile interese politice.
Aceste alegatii, fie ca sunt reale, fie ca sunt doar fanteziste, ar trebui sa ingrijoreze prin numarul si prin diversitatea surselor din care provin si sa determine celelalte doua puteri ale statului sa ia masurile legislative necesare, fara de care statul de drept ar ramane doar o forma fara fond”.
Drept urmare, sustine judecatoarea Alina Macavei, s-a ajuns in situatia ca retinerea si arestarea unei persoane sa fie confundata de populatie cu dovada clara de vinovatie, iar mai grav este ca “rolul judecatorului in actul de Justitie pare sa fie unul secundar”. Judecatoarea Alina Macavei a vorbit si despre pericolul “sinonimiei false intre notiunile de justitie si DNA” pe care il reprezinta abordarea independentei justitiei prin raportare la cauzele penale, dat fiind ca pe rolul instantelor peste 80% din cauze sunt civile, iar numarul personalului din instante este triplu fata de cel din parchete.
“Avalansa de retineri si arestari din ultimele luni, in dosare penale in care sunt implicati oameni politici, a fost prezentata in spatiul public ca lipsa de independenta a justitiei, motivat de faptul ca luarea acestor masuri s-ar fi realizat dupa mult timp de la descoperirea faptelor, dar imediat dupa alegerile prezidentiale de anul trecut, sugerandu-se prin aceasta influentarea judecatorilor si procurorilor de catre fostul presedinte al tarii, prin intermediul Presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al Procurorului sef al D.N.A.
Aceste alegatii au fost alimentate, din pacate, de declaratii publice, precum cele ale presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, potrivit carora „Inalta Curte de Casatie si Justitie e un partener de nadejde al D.N.A.”, cat si de cele ale presedintelui tarii care a afirmat ca „oamenii cheie din justitie sunt presedintele si vicepresedintele Inaltei Curti, ai D.N.A. si D.I.I.C.O.T.”, declaratii interpretate in spatiul public drept cai prin care politicul poate influenta justitia.
Aceste afirmatii aduc grave prejudicii de imagine justitiei si, pentru a fi evitate, impun modificarea dispozitiilor art. 132 alin.1 din Constitutia Romaniei si a art. 54 alin.1 si 4 al Legii nr. 303/2004, in sensul inlaturarii autoritatii ministrului justitiei asupra procurorilor si a atributiei acestuia de a propune numirea si revocarea procurorilor generali ai Parchetului General, ai D.N.A. si D.I.I.C.O.T., urmand ca aceasta atributie sa fie preluata de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a consolida statutul procurorului, in calitatea sa de magistrat.
Se impune si o corecta abordare legislativa a carierei profesionale a judecatorilor si procurorilor, pentru a evita neincrederea in justitie determinata de faptul ca, in prezent, cauzele penale sunt solutionate de tot mai multi judecatori care provin din randul procurorilor”.
