O ieşire a Greciei din zona euro poate degenera foarte uşor dintr-o problemă economică într-una strategică. Pentru Occident, cel mai pesimist scenariu este acela în care Grecia iese atât din Uniunea Europeană, cât şi din NATO şi se aruncă în braţele Rusiei, transmite Digi 24.
De aceea luni seara, Administratia Obama a cerut Europei sa gaseasca de urgenta o solutie pentry Grecia. Dar nici americanii nu vor sa plateasca, vor sa lase nota de plata in Europa.
”Referendumul s-a încheiat, dar viziunea noastră rămâne aceeași”, a spus purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale a SUA, Josh Earnest, potrivit căruia este în interesul Europei și al Statelor Unite să fie rezolvată criza financiară din Grecia.
Earnest a mai menționat că soluționarea crizei datoriei grecești — ”o provocare europeană” — depinde de Atena și de creditorii săi internaționali (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană).
El a adăugat că, pentru ca Grecia să aibă creștere și stabilitate economică, este nevoie de un pachet de finanțare, dar și de reforme.
Lucrurile nu ar sta mult mai bine nici dacă o Grecie dată afară din zona euro ar rămâne membru ostil al Uniunii Europene şi al NATO. Acesta este şi motivul pentru care Washingtonul a încercat în ultimele luni să găsească o soluţie pentru datoria greacă. Însă Europa nu a mai fost dispusă să îi asculte pe americani.
Potrivit Financial Times, atât administraţia Obama, cât şi Fondul Monetar Internaţional au încercat în repetate rânduri să convingă Europa să şteargă o parte din datoria Greciei în schimbul reformelor. A fost implicat în negocieri chiar şi Pentagonul, prin secretarul american al apărării, care a încercat să îi convingă pe liderii europeni de importanţa strategică a Greciei.
Americanii ştiu că o ieşire a Greciei din zona euro ar complica planurile NATO într-o perioadă în care Rusia are o atitudine tot mai agresivă, iar teroriştii Statului Islamic şi-au făcut simţită prezenţa în Europa. În recenta sa vizită la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că prezenţa Greciei în alianţă nu este amenințată de problemele economice.
„Grecia este un aliat loial și un aliat care își respectă angajamentele în NATO. Și mă voi baza pe Grecia și în viitor”, a spus secretarul general al NATO.
Însă, potrivit unei analize Foreign Policy, o ieșire a Greciei din zona euro ar pune guvernul de la Atena pe o poziție ostilă față de guvernele occidentale și l-ar putea apropia de Rusia. Dacă ar ieși din zona euro, dar ar rămâne în UE, Grecia ar avea puterea să influențeze deciziile de la Bruxelles privind sancțiunile îndreptate împotriva Moscovei.
Cel mai pesimist scenariu pentru Occident este însă acela în care ostilitatea provocată de ieșirea din zona euro ar duce mai departe la o ieșire din Uniunea Europeană și la renunțarea la NATO. Nu numai că Atena ar intra și mai mult în sfera de influență a Rusiei, dar, în același timp, ar putea fi dezgropate animozitațile istorice dintre Grecia și Turcia. Acum cele două țări au o atitudine rezervată una față de cealaltă, pentru că ambele sunt membre ale NATO. Însă niciuna nu și-a uitat trecutul.
Importanța strategică a Greciei este dată și de poziționarea sa geografică. Ar trebui să fie poarta de intrare a gazelor caspice în Uniunea Europeană în momentul în care conducta TAP ar fi funcțională. De acolo, prin viitorul „coridor vertical”, gazele ar urma să ajungă și în România, deși țara noastră s-ar putea să nu aibă nevoie de ele având în vedere noile descoperiri din Marea Neagră.
Din punct de vedere geostrategic, cel mai bun scenariu este acela în care Grecia ajunge la o înțelegere cu creditorii și rămâne în zona euro. Acesta este și motivul pentru care Statele Unite au ajuns să facă lobby în Europa pentru guvernul de la Atena. Însă, în cazul în care nu se va ajunge la o înțelegere, Statele Unite nu par dispuse să ofere un ajutor financiar direct Greciei.
In negocierile din ultimul an, doar Franța – și într-o măsură Comisia Europeană – militau pentru o „rază de speranță” pentru Tsipras, potrivit mai multor surse europene din Atena. Și pentru a se consemna în „acordul global” angajamentul începerii unor negocieri privind restructurarea datoriei, scrie Evenimentul Zilei. Parisul pregătise chiar o ciornă a acordului, iar președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, propusese luna octombrie pentru începerea negocierilor asupra datoriei. Însă aceste tentative s-au izbit de „nein”-ul hotărât al Berlinului.
Dacă dialogul se va relua, Atena va putea de data aceasta să se folosească de argumentele FMI pentru a forța mâna partenerilor săi. FMI, căruia Grecia îi datorează încă 21,2 miliarde de euro, a aruncat o bombă pe piață, publicând un raport asupra necesităților financiare ale Greciei în anii următori și susținând că țara are nevoie de 50 de miliarde de euro suplimentari de acum până în 2018 și de o „ușurare de mare amploare a datoriei sale”.
Această poziție era susținută de săptămâni bune de către FMI în spatele ușilor închise ale negocierilor, însă până acum – spun mai multe surse citate de Le Monde – nu bătuse cu pumnul în masă pentru a le impune europenilor să accepte deschiderea subiectului datoriei.
O sursă europeană a confirmat pentru jurnalul francez citat că creditorii europeni și-au exprimat nemulțumirea față de Washington, estimând că raportul FMI era de natură a perturba referendumul din Grecia.
CITITI SI: Syriza în filiera radical anti-occidentală a Kremlinului: E-mailurile rușilor pentru greci
Pe de alta parte, Alexis Tsipras a jucat si cartea ruseasca. A fost in Rusia de mai multe ori. Dar se pare ca Rusia nu a ridicat o miza financiara. Mai mult proiectul Turkish Stream a cazut chiar a doua zi dupa esecul referendumului grecesc.
CITITI SI: Gazprom a suspendat lucrările la Coridorul sudic
In Grecia se joaca un mare joc de pocker, iar la masa de joc marile puteri joaca la santaj sau cacealma. De urmarit…
