Home Actualitate Joaca lui Ciolacu cu vorbele

Joaca lui Ciolacu cu vorbele

0

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Dacă mai era vreun dubiu legat de marea reformă, Marcel Ciolacu l-a spulberat aseară în interviul acordat ziaristului Ion Cristoiu la Aleph News: problema nu e dacă ea se va face, ci cît mai rezistă actuala coaliție. Și cine ”clipește” primul? Iese PSD de la guvernare invocînd incapacitatea PNL de a susține măsurile necesare reducerii haosului bugetar, sau iese PNL, refuzînd măsurile pesediste care ar afecta sectorul privat, lăsînd social-democrații să guverneze minoritar pînă la alegerile viitoare? Probabil că răspunsul va veni în debutul toamnei, adică nu peste mult timp.

Ciolacu nu a spus mare lucru în interviul de aseară, cu toate eforturile intervievatorului. Aceeași placă scîrțîindă, cu nevoia de măsuri ferme și urgente, pentru că da, situația bugetului e critică. Și fără redresarea lui, pierdem și banii europeni. Încă încerc să aflu unde s-au topit 200 miliarde lei împrumutați de precedentele guvernări de dreapta, se lamentează premierul. Ar fi fost de presupus că după un an și opt luni de guvernare a aflat.

Exprimările premierului au fost și aseară ca mai mereu, evazive, aluzive, ținînd mereu de un viitor imprecis, dar dublate de repetate umflări ale mușchilor.

”Am şi eu o răbdare. Nu voi accepta de la partenerii de guvernare ipocrizia. Nu caut vinovaţi, căutăm soluţii împreună. Mi le asum fără nici cea mai mică problemă. Trebuie să înţeleagă şi cei care au avut aceste facilităţi că atunci statul şi-a permis şi acum nu-şi mai permite. Nu voi veni cu nicio taxă nouă. În schimb, cu echitate fiscală voi veni. Mediul de afaceri trebuie să fie unul corect, concurenţial. S-a dus perioada când cunoscând pe cineva la Guvern sau Parlament se dădeau anumite excepţii” zice el.

E cam tîrziu să ”căutăm soluții”. Finalul de an se apropie cu pași repezi, iar premierul recunoaște că situația bugetului era demult știută.
Lucrurile sunt simple: deficitul bugetar amenință să sară de 6%, dacă nu mai rău, iar PNRR ne obligă la maxim 4,4%. S-a depășit procentul, se taie banii, pînă cînd se revine în grafic.
Doar că graficul e cumplit: la finele anului viitor trebuie să revenim la normal, adică la 3%. Să intri în 2024 cu 6% și să trebuiască să reduci jumătate din pierderi în an electoral e cel mult o glumă.
Cum spuneam, aseară, în primul interviu dat ca premier, Ciolacu ne-a informat mai degrabă ce nu vrea să facă decît ce va face concret. În mintea sa, cifrele economice și termenele care trebuie respectate par în derivă. Cînd PSD a lăsat guvernarea aveam deficit bugetar doi și ceva la sută, ne informează el.
Fals: la finele anului 2019, cînd a căzut guvernul Dăncilă, deficitul bugetar a fost de cca.4,6%. E drept, mult mai mic decît 9,8% în 2020.

Ne mai spune că pentru reducerea deficitului va da două OUG pînă la finele lunii august. Dar tot pînă atunci are termen să solicite tranșa a treia din PNRR, iar planul trebuie modificat în funcție de noua lege a pensiilor speciale, care va trebui votată tot în perioada următoare după respingerea la CCR și nu e clar dacă în noua formă nu va fi din nou contestată la CCR și tot așa.

Ciolacu nu vorbește nicio secundă despre două aspecte legate de marea reformă prin OUG. Primul e că, așa cum am arătat deja, Constituția spune că OUG nu poate afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, adică exact ce vrea premierul. Al doilea e că eventuale modificări ale Codului fiscal în materie de taxe, impozite ori contribuții sociale intră în vigoare, conform legii 227/2015, la minim șase luni de la publicarea schimbării legii în monitorul oficial. Încălcarea acestei prevederi ar vulnerabiliza ordonanța în contenciosul administrativ.

Nicio secundă, însă, Ciolacu nu a vorbit nici despre o eventuală asumare a răspunderii guvernului pentru marea reformă. Se teme că inerenta moțiune de cenzură ar avea mari șanse să treacă și să plece din fruntea guvernului mai repede decît a plecat MRU în 2012?

“Nu-şi asumă PNL? Eu mi-am pus mandatul pe masă şi să vină ei să conducă. Poate să vină şi USR, că au mai condus vreo 2 ani şi jumătate şi au adus tara unde au adus-o. Am un partener de dialog în Nicolae Ciucă şi cred că marea majoritate şi din PNL, şi din PSD înţelege situaţia în care suntem. Nu le aduce niciun vot în plus când PNL şi PSD se vorbesc de rău. Peneliştii şi pesediştii ar trebui să se gândească de două ori înainte de a se ataca. Să înţeleagă că această coaliţie este singura coaliţie stabilă pe care şi-o permite în acest moment România. Dacă nu se înţeleg aceste lucruri, eu îmi pun mandatul pe masă şi ne întoarcem la români findcă românii au întotdeauna dreptate. Ei hotărăsc”, a susţinut premierul aseară.

Ce uită Ciolacu e că anticipatele – oricum imposibile – nu stau în pixul lui ori al PSD, ci strict în al președintelui Iohannis: vrea, se fac, nu vrea, nu se fac, oricîte guverne ar cădea.
Ieșirea de aseară a premierului a lăsat impresia că a dorit mai mult să provoace partenerul PNL decît să dea românilor speranțe.
Iar reacțiile liberalilor au fost foarte prompte.

Cu fiecare apel la concordie tensiunile escaladează și mai mult în coaliție, și probabil asta se și dorește.

Situația seamănă izbitor cu cea din 1997, cînd guvernul Ciorbea a venit cu misiunea de a produce reforma profundă a statului, de la privatizarea întreprinderilor de stat care dominau peisajul economic la eliminarea coloșilor energofagi, reformarea sistemului bancar, reducerea inflației galopante șamd.

În februarie, Ciorbea și-a anunțat marele plan de reformă în Financial Times, un plan care suna tare frumos pe hîrtie: 50 de întreprinderi privatizate săptămînal, marile bănci privatizate și ele, închiderea fabricilor pe pierdere șamd. Apoi, și-a asumat cu succes răspunderea în parlament pentru el.

Luni de zile mai apoi, premierul ieșea aproape zilnic la TV să anunțe românii că așa nu mai merge și dă drumul reformei. La un moment dat, ieșirile lui deveniseră o sursă inepuizabilă de alimentare a emisiunilor satirice, încă prezente la televiziuni.
Finalmente, Ciorbea a trecut la ”pasul” următor: în fiecare lună ieșea public și explica de ce nu a demarat încă marea reformă.

Între timp, tensiunile din coaliția de guvernare creșteau vertiginos, iar în decembrie a bubuit celebrul interviu al lui Traian Băsescu în care denunța întîrzierea reformei, aruncînd coaliția în aer și provocînd căderea guvernului nu mult după aceea.

Relația PSD-PNL se duce tot mai mult spre același scenariu: incapacitatea de a face reformă – mai ales într-un an preelectoral – va avea drept consecință o foarte apropiată explozie a guvernării și o rearanjare pe alte coordonate.
Fie pleacă PSD, fie PNL. Oricare va rămîne, va avea scuze bune pentru a nu face nici ulterior marea reformă: moștenirea dezastruoasă, lipsa de susținere politică etc.
Atacurile între aliați estimăm că vor lua amploare în perioada imediat următoare pînă la crearea unui cadru conflictual major.
Cine va ”clipi” primul? 

Ad

Exit mobile version