Jacques Attali, economist și eseist francez, ridică o problemă greu de imaginat și anume că în lipsa integrării europene nu este imposibil ca până la sfârșitul secolului să existe un nou război franco-german, transmite Radio France Internațional.
Nimic nu este mai grav pentru viitorul Franței decât ceea ce se întâmplă în acest moment cu Germania, scrie Attali. Nimic nu este mai grav pentru Germania decât ceea ce se întâmplă în acest moment cu Franța. Problema este aceea a accesului la energie, adică o diferență profundă a intereselor strategice pe termen lung.
Pentru Franța, care are arme nucleare, nu se pune problema apărării finale a teritoriului său. De asemenea, accesul la energie se resimte în termeni mai puțin duri decât pentru alte state, datorită eforturilor generațiilor anterioare de a transforma țara într-o adevărată putere nucleară civilă.
Dar competitivitatea țării este prea redusă pentru a-i permite să supraviețuiască singură într-o lume ultra-competitivă: Franța are nevoie de zona euro pentru a nu se scufunda în spirala mortală pe care a trăit-o în trecut.
Prin urmare, Franța are suveranitate strategică, dar nu și economică. Pentru Franța, care nu vrea ca suveranitatea sa să depindă de bunăvoința unui aliat dominant, nu există alt viitor decât o Europă integrată și autonomă strategic. Exact ce tocmai și-a propus Parisul.
Pentru Germania, a cărei competitivitate rămâne excepțională, problema puterii economice nu s-a pus, atât timp cât putea exporta automobilele și mașinile-unelte în China și își putea importa energia din Rusia. Dar, pentru apărare, se poate baza doar pe Statele Unite ale Americii.
Germania are suveranitate economică; nu și suveranitate strategică, iar astăzi este îngrijorată: nu mai are acces la energia din Rusia, iar piața chineză se închide pentru produsele sale.
Pentru Germania, care nu poate conta pe sprijinul necondiționat al Franței pentru a-și apăra integritatea teritorială, nu există alt viitor decât să se arunce și mai mult în brațele americanilor. Ceea ce tocmai a întreprins Berlinul, plănuind să achiziționeze protecție antirachetă americană, fără consultarea Franței.
O generație care a uitat consecințele războiului
Această divergență asupra intereselor fundamentale ale celor două națiuni nu este nouă. A fost mereu prezentă în toate discuțiile dintre liderii francezi și germani. Mai mult, cele două țări nu au reușit să se integreze cultural, demografic sau social. Cele două națiuni se cunosc încă foarte puțin.
Timp de 60 de ani, diferențele nu au devenit surse de ruptură, pentru că politicienii celor două țări aveau în ADN-ul lor amprenta a ceea ce a dus la conflictul franco-german: trei războaie într-un secol. Trei războaie din ce în ce mai abominabile.
Politicienii au știut să facă concesiile necesare ca să nu se mai întâmple niciodată. Nu au uitat lecțiile vieții, rezumate atât de bine de François Mitterrand în ultimul său discurs la Parlamentul European: „Naționalismul este război”.
Astăzi, liderii celor două țări nu au același trecut. Niciunul dintre ei nu a trăit aproape de nenorocirile, sau măcar consecințele nenorocirilor, celui de-al doilea război mondial. Mulți dintre politicieni cred, de asemenea, că pacea dintre cele două națiuni este garantată pentru secolele viitoare. Și că pot merge fericiți pe căi divergente fără riscuri esențiale.
Acest lucru este complet fals. Dacă nu reluăm cât mai curând calea integrării europene, făcându-ne concesii unii altora, întreaga construcție din ultimii 60 de ani se va prăbuși. Foarte precis: dacă nu construim o armată europeană, Banca Centrală Europeană va fi pusă în discuție, iar un război franco-german va deveni din nou posibil înainte de sfârșitul acestui secol. Ne putem baza pe dușmanii noștri sau pe concurenții noștri din Washington, Londra, Moscova, Beijing pentru a sufla în acest jar. (Sursa: RFI)
Jacques Attali a fost consilier al lui Francois Mitterrand, fondator al ONG-ului Action Internationale Contre la Faim, fondator si presedinte al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare(1991-1993).
