spot_img
-1.7 C
București
joi, februarie 9, 2023
AcasăEconomieISTERIA ROMÂNEASCĂ A FRANCULUI ELVEŢIAN: Cum s-a procedat în alte ţări?

ISTERIA ROMÂNEASCĂ A FRANCULUI ELVEŢIAN: Cum s-a procedat în alte ţări?

-

În România asistăm la o adevărată isterie legată de cutremurul provocat de decizia Băncii Centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci pentru un euro. Politicieni, analişti comenteză, dar prea puţini vor să vorbească de soluţii concrete, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări.  Soluţii concrete, de fapt, sunt extrem de puţine legal.

- Reclama -

RADIO FRANCE INTERNATIONALE A PUBLICAT O ANALIZĂ DESPRE SCANDALUL FRANCULUI ELVEŢIAN ŞI SOLUŢIILE DIN ALTE ŢĂRI:

UNGARIA:

În Ungaria, una dintre ţările cu cele mai mari împrumuturi în franci elveţieni, în luna noiembrie a anului trecut, guvernul a decis că împrumuturile ipotecare în valută, a căror valoare a fost estimată la 10,3 miliarde de euro, să fie convertite în forinţi. Aşa se face că acum „economia Ungaria se confruntă cu un impact limitat în urma aprecierii francului”, pentru că în prezent, totalul creditelor în monedă străină se ridică la 1,7 miliarde de euro, potrivit unui reprezentant al băncii centrale a Ungariei. Din acest motiv însă acum statul ungar nu mai vrea să intervină pe piaţă decât ca mediator. Aşa se face că la modelul ungar se gândesc să apeleze şi guvernele din Polonia şi Croaţia.

POLONIA ŞI CROAŢIA

În Polonia, moneda elveţiană s-a apreciat cu aproximativ 20% faţă de zlot. Aici, totalul creditelor ipotecare în franci se situa la 36 de miliarde de dolari la finalul lunii noiembrie a anului trecut, reprezentând circa 8% din produsul intern brut al Poloniei. Şi în Croaţia, guvernul a anunţat că vrea să introducă un curs de schimb valutar fix franc/kuna, timp de un an, pentru a-i ajuta pe cei 60.000 de croaţi care au credite ipotecare în moneda elveţiană. Guvernul croat vrea să fixeze cursul la 6,39 kuna pentru un euro într-o ţară unde valoarea totală a creditelor denominate în franci a crescut cu aproximativ 4 miliarde kuna, la 27 de miliarde kuna, în urma aprecierii monedei elveţiene.

FRANŢA

Dar, după cum spuneam, nu doar fostele state comuniste au fost afectate de criza generată de franc. Şi mari ţări europene au fost mai mult sau mai puţin direct lovite. În Franţa, spre exemplu, se vorbeşte de 5,000 de astfel de împrumuturi. Helene Feron-Poloni, avocat în cadrul firmei LeCoq, Vallon et Feron-Poloni, spune că – urmând modelul croat – clienţii au dat în judecată băncile.

CROAŢIA ŞI BOSNIA HERŢEGOVINA

În Croaţia, clienţii păcăliţi cu credite în franci elveţiani au câştigat în iulie 2013 în numele organizaţiei Franc un proces cu sistemul bancar, la fel şi în Bosnia şi Herţegovina.

FRANŢA ŞI GERMANIA

Şi în Franţa, aşadar, clienţii au recurs la procese împotriva băncilor acuzate că nu şi-ar fi informat corect şi cuprinzător clienţii asupra riscului valutar. Interesant e că în Hexagon, printre cei care s-au păcălit cu credite ieftine în franci elvenţieni se numără şi numeroase autorităţi locale, la fel şi în Germania, mai ales în zonele de frontieră. Şi aceste autorităţi locale au dat în judecată băncile pe motiv că nu au fost suficient de transparente în legătură cu riscul valutar.

BĂNCILE

Dar, după cum spuneam, nu doar statele ci şi băncile au fost afectate : Citigroup, Deutsche Bank şi Barclays, nume grele din industria bancară mondială, au înregistrat, probabil, pierderi cumulate de 400 de milioane de dolari în urma deciziei de săptămâna trecută a băncii centrale elveţiene, iar analiştii se aşteaptă ca în următoarele zile să apară noi victime şi noi pagube în sectorul financiar, scrie Bloomberg. „Pierderile vor fi de ordinul miliardelor de dolari – acestea sunt încă evaluate. Victime vor fi de la bănci mari la brokeri, fonduri de hedge, fonduri mutuale şi speculatori valutari. Vor fi unde de şoc în sistemul financiar“, apreciază Mark T. Williams, specialist în managementul riscului la Universitatea Boston. Un exemplu : Marko Dimitrijevic, un manager de fonduri care a supravieţuit în faţa a cel puţin cinci crize ale datoriilor de pe pieţe emergente, îşi închide cel mai mare fond de hedge, Everest Capital Global.

ELVEŢIA

În fine, printre victime se vor număra, probabil, şi companii care s-au împrumutat în această monedă de refugiu. Inclusiv firmele elveţiene, care-şi generează cea mai mare parte din venituri pe piaţa externă, precum producătorul de ciocolată Barry Callebaut, producătorul farma Roche, producătorul de alimente Nestlé şi cel de lifturi Schindler, vor avea de suferit.

 

spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img