COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS)

În timp ce la București aproape nu există tema Centenarului, nefiind clar nici măcar ce manifestări vom avea de 1 decembrie, în Transilvania lucrurile se precipită. Zilele trecute, o serie de personalități de etnie maghiară, dar și română, au semnat un document prin care se cere autonomia teritorială a maghiarilor din România, deși nu e clar dacă e vorba de autonomia întregii Transilvanii, pomenită de mai multe ori în declarație, ori doar a unor regiuni precum Ținutul Secuiesc, care nu e nominalizat, însă.

Informația a apărut aproape exclusiv în presa transilvană, în mod oarecum ciudat: ”Oameni politici şi de cultură maghiari şi români, o parte dintre ei participanţi la o dezbatere organizată, vineri, la Cluj, de Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), au adoptat un document intitulat „Declaraţie româno-maghiară în anul Centenarului”, în care se vorbeşte despre un viitor proiect de ţară al românilor, maghiarilor şi al celorlalte minorităţi: „Centenarul Unirii Transilvaniei cu România oferă românilor şi maghiarilor ocazia de a resuscita idealul promis în anul 1918: să fim o patrie a românilor, maghiarilor şi a celorlalte minorităţi constitutive ale unui stat devotat împlinirii aspiraţiilor fiecărei communităţi. Este un obiectiv care nu poate fi realizat peste noapte. Dar putem transforma acest ideal într-un proiect de ţară al anilor care vin. Apelăm la compatrioţii noştri şi la autorităţile publice să onoreze Centenarul refuzând incitarea naţionalistă şi conflictul, favorizând construcţia şi speranţele” scrie Transilvania Reporter.

În document se arată că „multe dintre manifestările dedicate celebrării Centenarului Unirii Transilvaniei cu România, înainte de 2018 şi continuând în ultimele luni, au căpătat accente antimaghiare, sporind neînţelegerea în relaţiile dintre cele două comunităţi”.

De asemenea, se spune că „Transilvania a fost şi poate să devină un spaţiu de complementaritate” şi un model de pluralism cultural şi religios, dar se face referire şi la autonomie: „Nu există niciun element care să opună, astăzi, interesele românilor şi maghiarilor. Aspiraţiile maghiarilor la autonomie culturală şi teritorială sunt dezideratele unei mai bune organizări şi servesc deci tuturor. Alimentarea confuziei dintre autonomie şi independenţă reflectă uneori neînţelegere, alteori intenţia rea a manipulării”.

Printre semnatari şi vorbitori la eveniment se numără oameni politici şi de cultură români şi maghiari: Tokes Laszlo, Gabriel Andreescu, Smaranda Enache, Eckstein Kovacs Peter, Molnar Gusztav, Lucian Nastasă Kovacs, Szilagyi Zsolt, Sabin Gherman, Bakk Miklos, Marius Tabacu, Kolumban Gabor, Sandor Krisztina, Bodo Barna, Toro Tibor, Mircea Toma, Ovidiu Pecican, Cristian Pârvulescu.
Unii dintre ei, am spune, de la Tokes si Smaranda Enache la Gherman, se numără printre cele mai controversate figuri post-decembriste din domeniul relațiilor româno-maghiare.

Textul integral al Declarației:

”Multe dintre manifestările dedicate celebrării Centenarului Unirii Transilvaniei cu România, înainte de 2018 și continuând în ultimele luni, au căpătat accente antimaghiare, sporind neînțelegerea în relațiile dintre cele două comunități. Având în vedere simbolismul momentului, adversitățile au potențialul de a învenina atmosfera interetnică, pe timp de generații. Este motivul pentru care noi, semnatarii, am inițiat și susținem următoarea declarație.

Transilvania a fost și poate să devină un spațiu de complementaritate și poate să devină un model de pluralism cultural și religios. Promovarea identităților și tradițiilor care dau specificul Transilvaniei este în folosul și al românilor, și al maghiarilor. Condițiile securității ambelor comunități naționale sunt frontierele stabile și respectarea drepturilor minorităților.

Nu există niciun element care să opună, astăzi, interesele românilor și maghiarilor. Aspirațiile maghiarilor la autonomie culturală și teritorială sunt dezideratele unei mai bune organizări (s.n.) și servesc deci tuturor. Alimentarea confuziei dintre autonomie și independență reflectă uneori neînțelegere, alteori intenția rea a manipulării.

Nu există nimic care să opună, astăzi, interesele României și Ungariei. Conducerile de stat actuale pot sau nu să corespundă idealurilor societăților noastre; pot face ce trebuie sau pot greși și în privința problematicii interetnice. Criticile la adresa lor, venind din interiorul sau din afara țării, nu au de ce să afecteze raporturile pe termen lung dintre cele două popoare. Conducerile sunt oricum schimbătoare, căci venirea și plecarea lor de la putere, la un moment dat, rezultă din chiar natura sistemelor democratice în care trăim.

Maghiarii din această țară sunt cetățeni ai statului român având drepturi egale și inalienabile de a propune modelele de reconstrucție a statului-patrie comun. Distanța luată de ei față de celebrarea Centenarului aduce la lumină o temă fundamentală pentru istoria celor 100 de ani: ce a însemnat veacul care a trecut din perspectiva comunității maghiare? Vorbind în numele ei, liderii politici au semnalat repetat ceea ce cvasitotalitatea maghiarilor percep drept „100 de ani de neîmpliniri”. Or, este firesc să facem din acest an unul de bilanț și să întâmpinăm dezideratele neîmplinite ale minorității, acestea necontravenind intereselor generale, permițându-i să se simtă confortabil în România, deci în propria ei țară.

Centenarul Unirii Transilvaniei cu România oferă românilor și maghiarilor ocazia de a resuscita idealul promis în anul 1918: să fim o patrie a românilor, maghiarilor și a celorlalte minorități constitutive ale unui stat devotat împlinirii aspirațiilor fiecărei comunități. Este un obiectiv care nu poate fi realizat peste noapte. Dar putem transforma acest ideal într-un proiect de țară al anilor ce vin. Apelăm la compatrioții noștri și la autoritățile publice să onoreze Centenarul refuzând incitarea naționalistă și conflictul, favorizând construcția și speranțele”.