de Elena Radu, avocat
Prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 248 din 24 martie 2022 publicat în M.Of. nr. 287 din 25 martie 2022, s-a dispus: ”blocarea fondurilor și resurselor economice deținute de societatea TMK ARTROM – S.A., CUI 1510210, controlată în mod indirect, prin intermediul entității TMK Steel Holding Limited (CY), de persoana fizică listată Dmitry Alexandrovich Pumpyansky, astfel:
a) conturile bancare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin;
b) orice alte fonduri sau resurse economice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, cu modificările și completările ulterioare.”
(https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253166)
Cine este TMK-ARTROM SA ?
O societate românească cu sediul în Str. Drăgăneşti, nr.30, Slatina, Olt, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J28 /9 /1991 și având CUI: 1510210. (conform datelor de pe site-ul mfinante.gov.ro)
Are ca obiect principal de activitate: Productia de tuburi, tevi, profile tubulare si accesorii pentru acestea, din otel.
În anul 2020 a avut o cifră de afaceri de 1.010.656.352 lei și un număr mediu de salariați de 1.444.
Deci, avem o societate românească, de producție, care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, cu o cifră de afaceri semnificativă și cu un număr semnificativi de angajați, probabil majoritatea cetățeni români.
Societățile care au sediul în Romania sunt societăți românești, capitalul poate fi autohton sau străin.
Care sunt acționarii TMK-ARTROM SA ?
Potrivit actului constitutiv postat pe site-ul său, acționari sunt:
- TMK EUROPE GmbH, societate germana, care deține 99,999914% din capitalul social al Societati;
- TMK ITALIA S.R., societate italiana, care deține 0,000086% din capitalul social al Societatii.
Cine sunt acționarii indirecți?
Mie una puțin îmi pasă pentru că acționarii primesc numai dividende, dacă societatea are profit și se hotărăște distribuirea lui sub formă de dividende către acționari.
Pentru mine contează că este o societate românească, care desfășoară activitate în România, este contribuabil al statului român, iar parte din cetățenii au un loc de muncă de unde își obțin sursa de venit.
De ce a blocat președintele ANAF conturile bancare și orice alte fonduri și surse economice acestei societăți?
Președintele ANAF a invocat următoarele argumente pentru emiterea ordinului (conform preambulului acestui ordin):
” În temeiul prevederilor art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 2 lit. g) din anexa la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.984/2019 pentru aprobarea Procedurii privind modalitatea de ducere la îndeplinire a atribuțiilor Agenției Naționale de Administrare Fiscală în domeniul sancțiunilor internaționale, cu modificările ulterioare,
având în vedere prevederile Regulamentului (UE) nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, cu modificările și completările ulterioare, precum și faptul că persoana fizică Dmitry Alexandrovich Pumpyansky, listată conform Regulamentului (UE) nr. 269/2014, cu modificările și completările ulterioare, controlează, în mod indirect, Societatea TMK ARTROM – S.A., CUI 1510210, prin intermediul entității TMK Steel Holding Limited (CY).”
Am verificat toate temeiurile de drept invocate:
- art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013: ” În exercitarea atribuțiilor sale, președintele Agenției emite ordine, în condițiile legii.”
- art. 19 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008: ” După primirea înștiințării ori raportării potrivit art. 7 sau 18 și efectuarea cercetărilor necesare, Agenția Națională de Administrare Fiscală dispune, prin ordin al președintelui, fără întârziere, blocarea fondurilor sau a resurselor economice care se află în proprietatea, sunt deținute de sau se află sub controlul, direct sau indirect, al persoanelor fizice ori juridice care au fost identificate ca fiind persoane sau entități desemnate.”
- Articolul 7 din OUG 202/2008: ” Obligația de înștiințare
”(1) Orice persoană care are date și informații despre persoane sau entități desemnate, care deține sau are sub control bunuri ori care are date și informații despre acestea, despre tranzacții legate de bunuri sau în care sunt implicate persoane ori entități desemnate are obligația de a înștiința autoritatea competentă potrivit prezentei ordonanțe de urgență din momentul în care ia cunoștință despre existența situației care impune înștiințarea.
(2) Autoritatea sau instituția publică înștiințată potrivit alin. (1), în situația în care constată că nu are calitatea de autoritate competentă potrivit prezentei ordonanțe de urgență, transmite în termen de 24 de ore înștiințarea către autoritatea competentă, în situația în care autoritatea competentă nu poate fi identificată, înștiințarea se transmite Ministerului Afacerilor Externe, în calitatea sa de coordonator al Comitetului Interinstituțional prevăzut la art. 13.
(3) Înștiințarea trebuie să cuprindă date minime care să permită identificarea și contactarea autorului acesteia.„
- Articolul 18 din OUG 202/2008: ”Obligația de identificare și raportare a fondurilor și resurselor economice blocate:
(1) Persoanele fizice și juridice care au obligația raportării tranzacțiilor suspecte potrivit legislației în domeniul spălării banilor și/sau finanțării terorismului aplică măsurile de cunoaștere a clientelei, pentru a stabili dacă aceasta include persoane sau entități desemnate ori dacă operațiunile derulate cu aceasta implică bunuri în sensul prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Raportarea fondurilor și a resurselor economice care fac obiectul sancțiunilor internaționale se transmite de îndată Agenției Naționale de Administrare Fiscală și autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 17 alin. (1). Raportarea include date privind persoanele, contractele și conturile implicate, precum și descrierea și valoarea totală a bunurilor.
(3) Mecanismul și modelul de raportare sunt stabilite prin reglementări specifice ale autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 17 alin. (1) și (2). Pentru stabilirea unui model unitar de raportare se solicită avizul Consiliului.*)”
- al art. 2 lit. g) din anexa la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.984/2019: ”Atribuțiile Agenției Naționale de Administrare Fiscală:
În aplicarea prezentei proceduri structurile Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și Comisia permanentă constituită la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală desfășoară următoarele activități:
g) emiterea ordinului de blocare a fondurilor și resurselor economice în domeniul sancțiunilor internaționale;”
- Regulamentului (UE) nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32014R0269&from=RO
Regulamentul a fost adoptat la 17 martie 2014 întrucât ” La 6 martie 2014, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii au condamnat cu fermitate încălcarea neprovocată a suveranității și a integrității teritoriale a Ucrainei de către Federația Rusă și au făcut apel la Federația Rusă să își retragă de îndată forțele armate în zonele de staționare permanentă, în conformitate cu acordurile aplicabile. Aceștia au îndemnat Federația Rusă să permită accesul imediat al unor observatori internaționali. Șefii de stat sau de guvern au considerat că decizia Consiliului Suprem al Republicii Autonome Crimeea de a desfășura un referendum cu privire la viitorul statut al teritoriului este contrară constituției Ucrainei și, prin urmare, ilegală.”
Deci acest Regulament nu are legătură cu războiul actual din Ucraina.
Din conținutul întregului Ordin al Președintelui ANAF reiese că în fapt temeiul invocat ar fi art. 2 din Regulamentul UE adoptat în anul 2014 care prevede:
”(1) Se îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, se află în proprietatea ori posesia sau sunt controlate de orice persoane fizice, sau de persoane fizice sau juridice, entități sau organisme asociate cu acestea, astfel cum sunt enumerate în lista din anexa I.
(2) Se interzice punerea la dispoziție, direct sau indirect, către sau în beneficiul persoanelor fizice, sau persoanelor fizice sau juridice, al entităților sau al organismelor asociate cu acestea incluse pe lista din anexa I, a unor fonduri sau resurse economice de orice fel.”
Deci, acest regulament se referă numai la persoanele incluse în anexa I la acest Regulament.
Am verificat toate persoanele fizice și juridice indicate de ANAF în Ordin dacă se regăsesc în această anexă I la Regulament (Dmitry Alexandrovich Pumpyansky, TMK ARTROM – S.A, TMK Steel Holding Limited (CY).
Niciuna dintre aceste persoane nu figurează în anexa I la Regulament.
Drept urmare, niciunul dintre temeiurile de drept și motivele invocate în Ordinul Președintelui ANAF nr. 248 din 24 martie 2022 nu justifică măsurile de blocare a conturilor societății TMK ARTROM – S.A pe care le-a luat ANAF.
Ce impact va avea blocarea conturilor societății TMK ARTROM – S.A?
Indiferent că i se va permite să folosească banii din conturi pentru plata salariilor, aceasta nu își va mai putea desfășura activitatea de producție pentru ca nu va mai putea să își achite utilitățile, materiile prime etc.
Practic se va bloca activitatea de producție a societății ceea ce va duce la insolvență și probabil, ulterior, la faliment, mai ales având în vedere vremurile tulburi pe care le trăim.
Asta va însemna că o altă societate de producție românească va dispărea (fiind obligați să importăm tipul de mărfuri pe care le produce) și niște mii de locuri de muncă odată cu ea, precum și un contribuabil la bugetul de stat.
Cui îi folosesc măsurile luate?
În niciun caz Statului Român și cu atât mai puțin cetățenilor români.
Ce putea să facă?
Să impună sancțiuni acționarilor, dacă avea temei de drept.
Putea să interzică ridicarea vreunei sume de bani cu orice titlu de la societate de către acționari. Așa impunea și sancțiuni acționarilor, salva și o societate românească, precum și locurile de muncă pe care ea le oferă.
Comparativ, ce a făcut Rusia în perioada aceasta?
”Ministerul Dezvoltării Economice a propus introducerea managementului extern în companiile care au părăsit piaţa rusă, unde peste 25% este deţinută de străini.
Administrația externă va asigura activități, va forma un registru al creanțelor creditorilor, va efectua inventarierea și evaluarea bunurilor.
În termen de șase luni, vechiul proprietar va putea cere prin instanță încetarea gestiunii temporare, dacă are de gând să-și reia activitatea, sau să-și vândă cota-parte.
Scopul principal al inovației este de a păstra activitățile organizațiilor, locurile de muncă și vânzarea rapidă în fața presiunii sancțiunilor.
O administrație externă va putea fi introdusă dacă conducerea sau acționarii companiei au încetat efectiv să o administreze, încălcând legile ruse. Acest lucru poate fi evidențiat de plecarea conducerii din Rusia începând cu 24 februarie sau de retragerea proprietății, după care întreprinderea a devenit în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile.
Cererea nu poate fi depusă în legătură cu societățile de credit, pensii și asigurări, întrucât legile actuale permit deja introducerea promptă a gestiunii temporare în acestea.”
(sursa: https://ria.ru/20220309/kompanii-1777369099.html
https://ria.ru/20220310/potanin-1777550714.html)
Deci, ce a făcut Rusia?
A instituit gestiunea de afaceri (care se regăsește și în Codul nostru civil) pentru societățile ale căror acționari sau organe de conducere au părăsit Rusia, dându-le un termen de 6 luni să solicite încetarea gestiunii sau să își vândă participațiile. Practic, le-a oferit opțiuni și termenul în care să și le exercite. Chiar dacă articolul nu menționează, probabil neexercitarea opțiunii în termenul stabilit va însemna că bunurile sunt fără stăpân și revin în proprietatea statului (cum e și în dreptul nostru).
Deșteaptă strategia, nu?
Așa își protejează și societățile rusești (chiar dacă sunt cu capital străin) și locurile de muncă ale cetățenilor lor.
Noi, în schimb ce facem?
Falimentăm și distrugem o societate de producție românească.
Așa că eu mă întreb: în România se impun sancțiuni împotriva Rusiei sau împotriva Statului Român?
