de HD Hartmann
De 32 de ore, pe toate canalele de televiziune, internet si media socială vestea arestării a doi cetățeni americano-britancii, pe teritoriul României a făcut vâlvă. Andrew și Tristan Tate au fost duși sub camerele de luat vederi în pușcăria românească. Șoc și groază pentru cei doi, care se credeau invincibili și plin de ei raportând averi imense obținute în Romania. Averi pe care la ei în țările lor de origine nu aveau cum să le obțină legal.
Tristan și Andrew, ciudați promotori ai unor cauze pierdute în orice țară unde curge apa caldă, nu au fost arestați pentru că s-au certat cu o adolescentă ecologistă. Acuzațiile împotriva lor sunt extrem de severe și grave. Mai mult, arestarea lor a fost un mesaj pe care toată lumea, care cunoștea ciudățenia celor doi, l-a înțeles. Pentru a fi clari și direcți, mesajul transmis de arestarea celor doi Tate are caracterul unei decizii dure și implacabile. Care provine din fondul istoric al unei lupte surde între fixismul european (deseori lipsit de logică sau de soluție) al drepturilor criminalilor și ideologia drepturilor victimelor. Între cele două școli, există o dispută nu numai ideologică, dar și legală. Are drepturi mai multe criminalul decât victima? Are dreptul criminalul să fie tratat egal cu victima, atunci când vorbim de crime halucinante care distrug defintiv destinul victimei?
Europa a permis de prea multe ori jocul cu drepturile omului pentru a reduce drepturile victimelor, iar jocul pare, cel puțin în cazul celor doi frați, încheiat. Cei doi nu se vor bucura de nici o milă. Cu toată vizita din noapte a unui diplomat al perfidului Albion, cei doi nu se vor bucura de nici o simpatie sau nu vor putea exploata statutul lor de cetățeni americani sau britanici într-o țară est europeană umilită de prea multe ori de ambasadele mărețului Occident. Chiar și cu vizita din mijlocul nopții, care a durat nejustificat de mult, (de când sistemul judicar românesc se află la dispoziția unui diplomat străin care vizitează când vrea el deținuți acuzați de crime severe?), cei doi vor face pușcărie în condițiile dictate de legea românească și nu de diplomații străini.
Cazul celor doi este mesajul deciziei luate de a nu mai exista pentru nimeni, cetățean occidental sau nu, vre-o înțelegere față de acuzațiile care li se aduc. În ceea ce îi privește pe cei doi indivizi, ancheta se află doar la început. Simpatia britanică față de cei doi se va oprii scurt sau va fi oprită dur. Acuzațiile sunt extrem de severe, iar în spatele celor doi frați povestea, conform surselor mele americane, este mult mai gravă. Va fi urmărit cu mare atenție compartamentul justiției românești care trebuie sa aplice cu rigorizitate legea, fără a face greșeli. Tocmai pentru a nu permite unor diplomați să exploateze diverse etape ale anchetei. Procesul de anchetă trebuie sa fie de o duritate legală egală cu tratamentul pentru un caz de crimă internațională, iar victimele trebuie apărate imediat și cu reală putere de către statul român.
Iar dacă povestea din Argentina provoacă frisoane la Londra, este treaba celor doi. Violul și traficul de persoane sunt acuzații luate în serios peste tot în lumea civilizată. România a încetat să mai aibă milă de pedofili, violatori și neica nimeni care devin predatori sexuali pe pamântul ei. Distracția s-a încheiat. Lumea privește atent la această anchetă care trebuie să fie profesionistă, legală și imabatabilă.
Sper sincer ca prea plecații funcționari din diverse paliere de putere românească să nu facă greșeala de a negocia, pe ascuns și la ore tărzii din seară, un compromis. Numele lor vor fi publice iar carierele lor complet ruinate. În cazul celor doi, decizia este implacabilă. Și anunță oficial că România nu mai permite nimănui să o considere țară fără căini de pază. Autoritățile romîne au de muncă ani de zile în viitor pentru a curăța România de toți neisprăviții aciuiți după pradă și nemuncă.
