de avocat Constantin Florin Durgheu
Data de 17 februarie 2021 trebuia „să aducă” motivarea controversatei decizii pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul „Ferma Băneasa”, dosar în care au fost condamnați, printre alții, și doi confrați (Corina Dicu și Robert Roșu), se pare, pentru „vina” de a-și fi exercitat profesia de avocat.
Deși prin Adresa nr. 3486, emisă la data de 15.01.2021, Președintele Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție i-a comunicat colegului ROBERT ROȘU, la sediul S.C.A. Țuca, Zbârcea și Asociații faptul că Decizia Penală nr. 382/A/17.12.2020 va fi motivată până la data de 17.02.2021, deoarece termenul de redactare al deciziei a fost prelungit cu încă 30 de zile, în temeiul art. 16 alin. 3 din Legea nr. 304/2004, acest lucru nu s-a întâmplat.
Ieri, în loc să primim motivarea deciziei prin care au fost condamnați (și) cei doi colegi avocați, Robert Roșu cu executare, Corina Dicu cu suspendare, am primit o altă veste năprasnică, de data aceasta pentru completul care a pronunțat controversatele condamnări.
La data de 17 februarie 2021, Curtea Constituțională a României a admis, cu majoritate de voturi, excepția de constituționalitate și a constatat că sintagma „cu excepția împrejurărilor care privesc existența infracțiunii” din cuprinsul dispozițiilor art. 52 alin. 3 din Codul de procedură penală este neconstituțională.
Reținând faptul că sintagma anterior citată este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, precum și faptul că încalcă principiul securității raporturilor juridice și principiul autorității de lucru judecat, fiind contrară prevederilor art. 1, alin. (3) și (5) din Constituție și art. 6 din C.E.D.O., Curtea Constituțională a pus în mare dificultate „Completul negru”, din moment ce acesta, la pct. 1 al Minutei, a reținut faptul că : „Respinge cererile inculpaților Roșu Robert Mihăiță și S.C. Reciplia S.R.L. formulate în temeiul art. 52 alin. 3 Cod de procedură penală”.
Deoarece în cuprinsul Rechizitoriului emis de către D.N.A. Brașov, se regăsesc numeroase aprecieri referitoare la caracterul „fraudulos” sau „fictiv” al unor acte, precum și la caracterul „netemeinic” și „nelegal” al unor hotărâri judecătorești, în mod corect, atât colegul Robert Roșu, cât și S.C. Reciplia S.R.L. au invocat faptul că, hotărârile definitive ale altor instanțe decât cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în fața instanței penale.
Așa stând situația, este evident faptul că Robert Roșu nu putea fi azvârlit după gratii, motiv pentru care, în mod, cel puțin discutabil, „Completul negru” spera să încropească o motivare digerabilă, raportându-se la ce era după virgulă : „ …cu excepția împrejurărilor care privesc existența infracțiunii”.
Faptul că, în motivare, cu siguranță se va menționa că Decizia de ieri a C.C.R. a venit după pronunțarea deciziei definitive în Dosarul „Ferma Băneasa”, nu va face altceva decât să energizeze susținerile potrivit cărora, atât cei doi confrați, cât și ceilalți inculpați, au fost condamnați, majoritatea la ani grei de închisoare, în baza unei hotărâri, nu doar controversate, dar și criticabile …
Această împrejurare naște o întrebare legitimă : Cât de indiscutabilă poate fi o hotărâre judecătorească care se fundamentează (și) pe un text declarat neconstituțional, după pronunțarea deciziei definitive, dar înaintea motivării acesteia ?
Știu cel puțin o persoană care, la această întrebare, ar răspunde sec : „Ghinion”!
