Cu trei luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, popularii europeni sunt fragilizaţi de campania premierului ungar Viktor Orban împotriva preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în timp ce capul lor de listă, Manfred Weber, se confruntă cu o dilemă, scrie AFP într-un comentariu publicat miercuri și preluat de Agerpres.
Pe străzile Budapestei se pot vedea afişe care-l arată pe Juncker zâmbind sarcastic, alături de George Soros, dar nu pentru a fi promovată UE în perspectiva scrutinului europarlamentar, ci pentru a reproşa Bruxelles-ului că susţine imigraţia ilegală.
Problema este însă că Orban şi Juncker aparţin aceleiaşi familii politice a Partidului Popular European (PPE), în care o regăsim şi pe cancelarul german Angela Merkel.
Criticând ceea ce a descris drept ”informaţiile false” lansate de Budapesta faţă de politica UE, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a criticat această campanie a guvernului ungar, despre care a spus că ”întrece măsura”.
Cât despre Juncker, acesta a repetat ce a spus în octombrie, şi anume că ”Viktor Orban nu-şi mai are locul în PPE”.
Însă discretul bavarez Manfred Weber s-a mulţumit să re-posteze pe Twitter, fără niciun comentariu, declaraţia preşedintelui PPE, Joseph Daul, prin care acesta a condamnat campania desfăşurată în prezent de Orban. ”Denunţ ferm atacurile ungare şi teoriile conspiraţiei fără fundament împotriva preşedintelui Juncker”, a scris Daul pe Twitter, dar fără să ceară excluderea partidului Fidesz al lui Orban din PPE.
Deja criticat pentru lipsa de carismă, Manfred Weber, un bun cunoscător al instituţiilor Uniunii Europene, dar fără nicio experienţă guvernamentală în Germania, se confruntă cu o dilemă, în contextul în care sondajele arată că PPE va pierde locuri în legislativul european la scrutinul din mai, deşi ar rămâne în continuare principala forţă politică.
”(Weber) e într-o încurcătură. Dacă deschide dezbaterea, atunci obligă tot PPE-ul să ia poziţie”, explică Eric Maurice, de la Fundaţia Schuman din Bruxelles. Iar pentru a exclude Fidesz din PPE ar fi nevoie de scrisori din partea a cel puţin şapte partide membre ale PPE care să ceară formal acest lucru. Deocamdată, nici măcar un sigur partid nu a venit cu o astfel de solicitare.
Totuşi, Gunnar Hokmark, şeful delegaţiei suedeze în PPE, i-a scris personal lui Weber pentru a-i cere ca la o reuniune programată pentru săptămâna viitoare să ia în discuţie cazul lui Orban, ”care a depăşit bornele”.
Şi Othmar Karas, capul de listă al conservatorilor austrieci (Partidul Popular – OeVP) pentru scrutinul european, dar nu lider al partidului, a cerut miercuri din nou suspendarea Fidesz din grupul PPE.
Reticenţele sunt însă mari de partea germană. ”Dacă îl dăm afară (pe Orban, n.red), îl aruncăm în braţele lui Salvini”, liderul extremei drepte italiene şi vicepremier, a declarat sub protecţia anonimatului un eurodeputat din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) germană.
De altfel, Matteo Salvini i-a contactat deja pe Viktor Orban şi pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, pentru a pregăti o alianţă după scrutinul europarlamentar.
Fără Fidesz, PPE ar pierde circa 12 din cele 217 mandate de eurodeputat din prezent. Iar în noul PE, redus la 705 locuri în urma retragerii Regatului Unit, voturile conservatorilor ungari vor fi chiar şi mai importante, dat fiind că este nevoie de o majoritate absolută pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, post la care aspiră Weber.
În orice caz, acesta din urmă va avea nevoie şi de bunăvoinţa altor grupuri politice din PE pentru a reuşi să obţină conducerea executivului comunitar. Dar ”lipsa sa de reacţie îi face şi mai puţin legitimă candidatura în ochii Verzilor, Social-Democraţilor şi Liberalilor europeni”, remarcă Eric Maurice.
Iar ”toate acestea cresc şansele unui candidat alternativ” nedeclarat încă, mai crede analistul citat, un astfel de candidat putând fi de pildă francezul Michel Barnier, negociator-şef al UE pentru Brexit.
