Focuri de veghe urmează să fie aprinse duminică, de Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc, în peste o sută de localităţi secuieşti pentru a aminti de dorinţa de autonomie a locuitorilor Ţinutului Secuiesc, a declarat Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), iniţiatorul focurilor de veghe, pentru agenţia ungară de presă MTI.
Până acum, peste o sută de aşezări au semnalat către organizatori că se vor alătura iniţiativei, în cadrul căreia se face apel şi la o rugăciune rostită împreună. Alături de focurile care vor fi aprinse şi pe culmile unor munţi din apropierea localităţilor participante va fi citit şi manifestul CNS.
Alături de aşezările secuieşti, la iniţiativa aprinderii unor focuri de veghe participă şi localităţi din Transilvania şi Ungaria, în semn de solidaritate cu dorinţa de autonomie a Ţinutului Secuiesc.
Balázs Izsák a amintit că focuri de veghe au fost aprinse pentru prima oară în 2015, cu scopul de a marca şi de a face vizibile graniţele Ţinutului Secuiesc, care sunt, în mare parte, şi graniţe lingvistice şi culturale. În anul următor, comunităţile locale au cerut ca focuri să fie aprinse în întregul Ţinut Secuiesc, iar de atunci, în fiecare ultima duminică a lunii octombrie are loc Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc.
Aceasta coincide în mare cu aniversarea înfiinţării CNS, întrucât organizaţia a luat naştere în 26 octombrie 2003, în urmă cu 20 de ani.
Balázs Izsák a amintit că în data de 10 martie a fiecărui an, CNS organizează la Târgu Mureş Ziua Libertăţii Secuilor, evenimentul fiind o ocazie de a transmite către Guvernul şi Parlamentul României, dar şi către comunităţii internaţionale, a dorinţei de autonomie a locuitorilor Ţinutului Secuiesc. În schimb, aprinderea focului de veghe are un “mesaj interior”: încearcă să mobilizeze, să fortifice şi să păstreze comunităţile secuieşti de partea mişcării pentru autonomie, a relatat preşedintele CNS.
Acesta a subliniat că este vorba de “focuri de veghe ale păcii”, deoarece CNS doreşte să obţină autonomia Ţinutului Secuiesc prin mijloace legale, într-un mod paşnic. Există, însă, şi un fel de reproş faţă de comunitatea internaţională, Uniunea Europeană, forurile europene, întrucât, potrivit acestuia, iniţiativa cetăţenească europeană lansată de CNS a fost “tratată într-un mod nedemn”, a adăugat politicianul.
Potrivit preşedintelui CNS, instituţiile europene ar trebui să facă clar faptul că au o abordare diferită a eforturilor paşnice decât a manifestărilor violente care provoacă războaie. Balázs Izsák a amintit de Raportul Gross adoptat de Consiliul Europei, care numeşte autonomia teritorială ca fiind o soluţie la conflicte, şi a adăugat că au fost persoane care au văzut-o ca pe o ameninţare când CNS a făcut referire la acest lucru.
“Noi nu ameninţăm, noi perseverăm. Mergem pe calea legală, folosind mijloace paşnice. Însă lumea şi securitatea sunt ameninţate de acele forţe, puteri şi foruri care ignoră o aspiraţie paşnică”, a spus Balázs Izsák. Potrivit preşedintelui CNS, acesta este un “mesaj serios”, motiv pentru care este necesar să se aprindă în fiecare an focurile de veghe ale păcii şi să se semnaleze că demersul CNS urmează calea legală, iar cu rugăciunea rostită în comun construieşte pe o bază a credinţei creştine, susţinând pacea în întreaga lume.
