AcasămareEXPLOZIV:Raport devastator despre justitia din Romania al Departamentului de Stat al SUA:...

EXPLOZIV:Raport devastator despre justitia din Romania al Departamentului de Stat al SUA: Abuzuri cu arestarea preventiva, interceptari telefonice ilegale, procese inechitabile, procurorii dau informatii in presa despre dosare

-

Departamentul de Stat al SUA a dat publicitatii joi, 25 iunie 2015, raportul pe drepturile omului (Human Rights Report) pentru 2014.

Raportul are o intreaga sectiune care se refera la JUSTITIA din Romania, in capitolul dedicat tarii noastre.

Astfel, printre altele, in raport se vorbeste despre „abuzuri” in cazul unor arestari preventive. „Potrivit unor ONG-uri care se ocupa de drepturile omului, în multe cazuri, autoritatile au prelungit automat arestarea preventiva, chiar daca motivele initiale ale arestarii nu mai existau”, afirma raportul.

Raportul condamna si „telejustitia”, cand fragmente din interceptari din dosare sunt facute publice. „Unii judecatori s-au plâns ca mediatizarea excesiva a acestor cazuri [de coruptie] i-a împiedicat pe inculpati sa beneficieze de un proces echitabil”, afirma raportul.

„Dupa intrarea în vigoare a noului Cod de Procedura Penala si ca urmare a unei decizii CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat un nou ghid de comunicare a magistratilor cu presa, stabilind limite în cazul informatiilor pe care procurorii le pot dezvalui pe parcursul anchetei”, se mai arata in raport. Ghidul respectiv, insa, nu este respectat.

Raportul mai mentioneaza ca Romania a fost condamna in repetate randuri de CEDO pentru incalcarea articolului 6 din conventie, care vorbeste despre dreptul la un „proces echitabil”.

Exista probleme cu interceptarile, care in unele cazuri sunt facute ilegal, se mai spune in Raport

Alte principale probleme in cazul Romaniei sunt:
– hartuirea si relele tratamente aplicate detinutilor si romilor de catre politie si jandarmi;
– coruptia guvernamentala a ramas o problema raspândita care a afectat toate sectoarele societatii;
– discriminarea sociala sistematica a romilor;
– conditiile deficitare din penitenciare;
– încercarile continue ale unor politicieni de a compromite independenta justitiei;
– Guvernul nu a luat masuri eficiente pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de fostul guvern comunist;
– amenintarile personale si profesionale la adresa jurnalistilor au subminat libertatea presei;
– sistemul judiciar a luat masuri pentru punerea sub acuzare si pedepsirea functionarilor de stat care au comis abuzuri, dar autoritatile au amânat în mod repetat procesele referitoare la presupuse cazuri de abuzuri ale politiei, multe dintre ele încheindu-se cu achitarea politistilor.

Legat de situatia comunitatii greco-catolice din Romania, raportul mentioneaza: „Au existat numeroase dispute asupra bisericilor si proprietatilor pe care Biserica Ortodoxa Româna nu le-a retrocedat Bisericii Greco-Catolice, încalcând hotarâri judecatoresti în acest sens. De asemenea, guvernul nu a luat masuri pentru a retroceda bisericile greco-catolice confiscate de conducerea comunista dupa al Doilea Razboi Mondial.”

Un raport detaliat despre situatia libertatii religioase din Romania va fi dat publicitatii in curand de catre Departamenutl de Stat, unde aceasta problema va fi abordata pe larg.

Guvernul român a pus în aplicare un nou Cod Penal şi un nou Cod de Procedură Penală în scopul reducerii cazurilor trimise în instanţă, însă nu a făcut o analiză a impactului măsurilor şi nu a alocat resurse umane şi instrumente necesare bunei implementări, potrivit Raportului Departamentului de Stat.

NOUL COD PENAL

În Raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014 privind „Practici în materie de drepturile omului” se menţionează că noul Cod Penal aplicat în România include o serie de inconsecvenţe.

„În luna februarie, Guvernul a pus în aplicare un nou Cod Penal şi un nou Cod de Procedură Penală în scopul reducerii numărului de cazuri trimise în instanţă. Cu toate acestea, nu a efectuat o analiză a impactului măsurilor şi nu a alocat resursele umane şi instrumentele necesare implementării adecvate a codurilor. Codul de Procedură Penală permite arestul la domiciliu cu utilizarea dispozitivelor de monitorizare electronică, însă autorităţile nu au achiziţionat încă astfel de dispozitive. De asemenea, noile coduri stabilesc diferenţe între categoriile de judecători şi functiile acestora: judecătorul de cameră preliminară, care analizează probele şi moţiunile preliminare; judecătorul de drepturi şi libertăţti; judecătorul de caz, care, conform legii, trebuie să fie diferit de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Cu toate acestea, unele instanţe nu au avut suficienţi judecători pentru a separa funcţiile. Codul Penal include o serie de inconsecvenţe. Amendamentele necesare remedierii acestora se aflau în dezbatere în Parlament”, se arată în Raportul Departamentului de Stat american.

Totodată, în document se menţionează că în cursul anchetei şi în rechizitorii procurorii pot dezvălui probe, inclusiv probe obţinute în urma interceptărilor, iar în multe cazuri mass-media a prezentat aceste informaţii, în special în cazurile de coruptie, unii judecători plângându-se că mediatizarea excesivă a acestor cazuri i-a împiedicat pe inculpaţi să beneficieze de un proces echitabil.

„După intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Penală şi ca urmare a unei decizii CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat un nou ghid de comunicare a magistraţilor cu presa, stabilind limite în cazul informaţiilor pe care procurorii le pot dezvălui pe parcursul anchetei”, se mai precizează în raportul Departamentului de Stat american.

PRESA

Legislaţia din România garantează libertatea presei, dar există grupuri media controlate de politicieni, arată raportul Departamentului de Stat, denunţând tentative de intimidare a jurnaliştilor şi menţionând şi cazul în care premierul Victor Ponta i-a numit „mujahedini” pe reporterii MEDIAFAX.

„Ameninţările personale şi profesionale la adresa jurnaliştilor au subminat libertatea presei. Chiar dacă presa independentă este activă şi exprimă o diversitate de puncte de vedere în mod nerestricţionat, politicieni şi persoane care au legături strânse cu politicieni şi cu grupuri politice fie deţin, fie controlează indirect numeroase companii media, la nivel naţional şi local. Ştirile şi editorialele acestor companii media reflectă frecvent punctele de vedere ale proprietarilor. Au existat acuzaţii că proprietarii unor grupuri media au blocat ştiri care intrau în contradicţie cu interesele proprii şi i-au ameninţat pe autori”, se precizează în raportul Departamentului de Stat american privind „Practici în materie de drepturile omului în 2014”, la capitolul despre România.

Potrivit raportului, „companii media deţinute de politicieni precum Dan Voiculescu (Partidul Conservator) şi Sebastian Ghiță (Partidul Social-Democrat) au avut atacuri verbale repetate la adresa jurnaliştilor care au relatat despre afaceri controlate de ei sau despre activităţile Guvernului”.

„În ianuarie, peste 340 de jurnalişti din întreaga ţară au protestat, denunţând «practici media degradante» folosite de un post tv deţinut de Voiculescu, Antena 3. Dan Tapalagă, analist al site-ului de ştiri Hotnews, a semnalat că Ghiţă a făcut declaraţii pe care el şi familia lui le-au considerat acte de intimidare. Ghiţă a replicat că nu l-a ameninţat pe Tapalagă, spunând că doar a fost enervat de jurnalist. Tapalagă şi site-ul pentru care lucrează au scris în mod repetat despre contracte ale companiilor deţinute de Ghiţă cu instituţii guvernamentale”, notează raportul.

La subcapitolul „Violenţe şi acte de hărţuire”, raportul Departamentului de Stat constată că „politicieni şi cetăţeni au insultat sau au hărţuit, în unele situaţii, jurnalişti”.

„În august 2014, trei jurnalişti au fost agresaţi în cursul unui miting organizat de postul tv Antena 3 ca protest faţă de condamnarea patronului, Dan Voiculescu, la zece ani de închisoare pentru fraude estimate la valoarea de 60 de milioane de euro (75 de milioane dolari). Mai multe ONG-uri şi instituţii media au acuzat poliţia că nu a intervenit pentru oprirea violenţelor”, menţionează raportul.

În acelaşi document se arată că atât premierul Victor Ponta, cât şi fostul său purtător de cuvânt Mirel Palada au ofensat public ziarişti angajaţi ai unor instituţii media care au criticat politicile guvernamentale.

„În iulie 2014, Ponta i-a numit pe reporterii agenţiei de presă Mediafax «mujahedini» şi «talibani», iar în august Palada, pe pagina sa de Facebook, a calificat unii jurnalişti drept «dobitoci», adăugând că ar simţi «plăcere să îi execute electric». Atât presa, cât şi ONG-uri au considerat că Ponta şi Palada au încercat să intimideze jurnalişti independenţi. După aceste afirmaţii, Palada a fost înlocuit din funcţia de purtător de cuvânt”, precizează Departamentul de Stat.

 

- Advertisment -

Must Read

Soțul lui Merkel: Nemții sunt leneși

0
Joachim Sauer, soţul cancelarului german Angela Merkel, a renunţat marţi la stilul rezervat care a marcat de obicei declaraţiile sale publice şi a deplâns...