În 2012, după 50 de ani de aflat în proprietatea statului român, printr-o hotărîre judecătorească la Apel ( la Fond au pierdut) piesa Cumințenia Pămîntului a intrat în proprietatea a două românce în vîrstă, amîndouă mult în vîrstă.Nu discut decizia judecătorească, deși din atîtea întîmplări de pînă acum cu magistrați corupți, am dreptul să mă îndoiesc de corectitudinea deciziei. CSM a verificat temeinicia acestei decizii, pentru a constata că nu se poate verifica nimic, deoarece Afacerea a încăput pe mîna Artmark. Casa de licitații fondată de Alexandru Bâldea şi Radu Boroianu, actualul director al ICR, amîndoi aflați în umbra lui Dinu Patriciu. Casa de licitații, suspectată de DIICOT pentru afaceri dubioase cu opere de artă, a scris jurnalistul Ion Cristoiu pe blogul sau.
FLUX 24 a dezvaluit acum cateva saptamani scandalul Artmark, de unde au fost confiscate mai multe obiecte de patrimoniu din situri arheologice românești protejate.
Cristoiu mai scrie:
Nu știm nici acum cît obține Casa Artmark din această afacere. În absența acestor date, evident refuzate opiniei publice, putem presupune că obține o sumă uriașă prin raportare la banii dați bătrînei proprietare ( doar una, cealaltă a murit între timp). În orice caz, Artmark purcede la o întreagă operațiune de stoarcere de bani a statului român. Pune ca termen limită de exercitarea dreptului de preemțiune al statului român 4 octombrie 2014. Statul român oferă maxim 3 milioane de euro. Cei de la Artmark o fac pe supărații. Presa guguștiucă sau interesată e intoxicată cu Sirene ale lui Roaită mincinoase, gen, dacă statul român n-o cumpără cu cît cerem noi, o vindem peste hotare și capodopera pleacă din țară, Dacă se dă doar 3 milioane, Brâncuși al nostru va pierde din valoare pe plan internațional !!! Expiră termenul de preemțiune. Ar fi fost de așteptat ca Artmark să sară în sus de bucurie: Putea vinde opera cu 20 de milioane de euro. Nu sare. Și știți de ce? Opera fiind de patrimoniu nu poate fi scoasă din țară. Oricine ar cumpăra-o, trebuie s-o lase în România. Așadar, dacă ar fi scos-o la licitație, Artmark ar fi obținut cu greu un milion de euro, eventual de la un îmbogățit român din tranziție. Aceasta, deoarece, repet, nici un străin nu și-ar îngădui să dea 20 de milioane de euro și să nu ia acasă opera cumpărată. Artmark anunță că prelungește termenul de preemțiune. Și l-a prelungit pînă în 17 martie 2016. Adică pînă cînd la guvernare a venit Dacian Cioloș, dispus rapid să dea 11 milioane de euro din banii statului. În septembrie 2014, Artmark organizează o expoziție cu cîntec în care prezintă Cumințenia Pămîntului, o șmecherie pentru a pune presiune pe Guvernul României să dea 20 de milioane de euro. Guvernul României de atunci stăruie pentru suma de 3 milioane. Unul dintre obiectivele ( tare mă tem că una dintre sarcinile de serviciu cu care a venit la Guvernare Dacian Cioloș a fost rezolvarea afacerii pentru care Artmark s-a bătut ani în șir. S-a introdus chiar în bugetul pe 2016 un amendament vizînd paralelel, dar a căzut în Parlament. Pe 16 februarie 2016, Guvernul reia afacerea. Se constituie o nouă comisie, mult mai de treabă cu Artmark. De ce 11 milioane?
Pentru că potrivit înțelegerii statul român trebuie să dea 11 milioane de euro.
După ministrul Culturii, statul s-a angajat să dea 5 milioane de euro, șase urmând să fie strînși prin colecție publică, gen Dați un leu pentru Ateneu! E greu de presupus că pînă în septembrie 2016 se vor strînge de la populație 6 milioane de euro. Eu de exemplu, nu voi da în veci un leu ca să-i îmbogățesc pe intermediarii dintre proprietari și statul român.
Cît despre distinsa româncă de la Paris, dacă-l iubește atît de tare pe Constantin Brâncuși și dacă e atît de patrioată, de ce nu dă sculptura pe mai puțin? Apropo: A încercat vreun moment ministrul Culturii sau chiar premierul s-o convingă pe proprietară să primească mai puțin în schimbul expunerii de care aminteam mai sus? Tare mă tem că nu. Pentru că adevărații beneficiari ai afacerii, ca în multe dintre procesele de retrocedar, nu sunt moștenitorii, ci rechinii din România.
INTREBARILE LUI CRISTOIU PENTRU CIOLOS:
Dacian Cioloș să lase deoparte vorbele mari și răsuflate, în genul celor de pe Facebook, și să răspundă următoarelor întrebări:
- Cu cine a negociat statul român? Cu Artmark sau cu proprietăreasa fie aceasta și asistată de un avocat?
- Dar există o asemenea proprietăreasă? Dacă da, s-o vedem și noi, măcar în poză? Nu de alta, dar vrem să vedem cum arată o bătrînă de peste 80 de ani posesoare peste noapte a 11 milioane de euro.
- Cine a făcu parte din Comisia Ministerului Culturii care a negociat suma de 11 milioane de euro?
- Ce rol a jucat în toată afacerea Radu Boroianu, directorul ICR?
- Opera nu poate fi scoasă din țară indiferent cine ar cumpăra-o. În Franța, multe capodopere sunt în colecții particulare. Admițînd că n-o cumpăra statul român, era vreo problemă dacă opera era cumpărată de un particular român? Dau dacă nu era cumpărată, era vreo problemă? O spărgeau cu ciocanul proprietăreasa?
- Cine a stabilit că valoarea operei e de 30 de milioane de euro? Are vreo legătură acest expert cu Artmarkt?
În absența răspunsurilor la aceste întrebări și la altele, sunt înclinat să cred că, după ANRP, asistăm la debutul unui nou jaf.
Cel comis sub pretextul apărării valorilor naționale.
AFACEREA ARTMARK
Afacerea Artmark a început în 2008, cînd Bîldea, fost avocat al Grupului Rompetrol, partener fondator al Casei de avocatură Buduşan, Bîldea & Asociaţii, a înfiinţat casa de licitaţii, împreună cu Radu Boroianu, fost ambasador al României în Elveţia, actualmente șef al ICR. Afacerea a debutat cu un împrumut de 2 milioane de euro, luate de la un fond de investiţii elveţian, la care Dinu Patriciu era acţionar. Împrumutul i-a fost acordat cu sprijinul direct al lui Patriciu, iar banii au fost folosiţi pentru achiziţionarea primelor opere de artă scoase la licitaţie. Iniţial, acţionarii afacerii au fost Alexandru Bîldea (acţionar majoritar), Radu Boroianu şi Dinu Patriciu, prin fondul elveţian de investiţii. În 2010, Bîldea reuşeşte să achite împrumutul, scoţîndu-l din acţionariat pe Dinu Patriciu, dar şi să răscumpere acţiunile deţinute de Radu Boroianu, devenind, astfel, acţionar unic.
Preşedintele Centrului Cultural ArtSociety al Artmark este Ruxandra Garofeanu, cunoscut critic de artă, apropiată a primarului sectorului 2, Nicolae Onțanu, căruia îi organizează seri de artă.
NUME MARI ÎN CONSILIUL ONORIFIC AL ARTMARK
Din Consiliul Onorific al Centrului Cultural mai fac parte: Ruxandra Balaci,Director Artistic al Muzeului Național de Artă Contemporană, fostul președinte Emil Constantinescu. Gilda Lazăr de la firma de țigarete JTI, Amalia Năstase, Tudor Octavian, critic de artă și invitat permanent la România Tv, Catrinel Pleșu, soția lui Andrei Pleșu, avocatul Florin Țucă și alții.
ArtSociety a avut onoarea să beneficieze de sprijinul unor personalități marcante ale culturii românești, dintre care amintim: Andrei Pleșu, Horia Roman Patapievici, Dinu C. Giurescu, Constantin Bălăceanu Stolnici, Mugur Isărescu, Mircea Albulescu, Dan Hăulică, Alexandru Tomescu , Neagu Djuvara, Ion Grigorescu, Ioan Sbârciu, Ruxandra Demetrescu, Doina Păuleanu, Tiberiu Alexa, Paul Gherasim etc, se spune pe pagina de internet a galeriei.
PERCHEZIȚIILE ȘI CAPTURA
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Alba Iulia au efectuat percheziții la două galerii de artă din București și la domiciliile unor persoane, de unde au fost ridicate pentru examinare mai multe loturi de bunuri arheologice, respectiv 3 monede Koson din aur, 1.050 monede antice din argint (denari romani, tetradrahme etc.), o armă dacică tip sica, depozite de unelte, statuete și vase ceramice (inclusiv aparținând culturii Cucuteni).
Au mai fost indisponibilizate și sunt în curs de examinare circa 2.000 tablouri oferite la vânzare de către casele de licitații, se menționează într-un comunicat transmis vineri AGERPRES de către PCA.
Potrivit sursei citate, în contextul cercetărilor vizând combaterea infracțiunilor comise în dauna patrimoniului cultural național, procurori ai PCA Alba Iulia au coordonat o acțiune desfășurată în perioada 24 — 26 februarie de structurile specializate ale Poliției Române în domeniul protejării patrimoniului cultural național.
Astfel, la data de 24 februarie, prin cooperare judiciară internațională, a fost recuperată de la un agent comercial din Olanda o monedă Lysimach din aur, ce a fost depusă în custodia Muzeului Național de Istorie a României din București.
De asemenea, joi și vineri au fost efectuate percheziții la două galerii de artă din București și la domiciliile unor persoane cu privire la care existau date că ar deține bunuri sustrase din situri arheologice românești protejate. Cu prilejul acestor activități au fost identificate și ridicate pentru examinare mai multe loturi de bunuri arheologice: 3 monede Koson din aur, 1.050 monede antice din argint (denari romani, tetradrahme etc.), 102 artefacte din metal (o armă dacică tip sica, depozite de unelte etc), 12 statuete și vase ceramice (inclusiv aparținând culturii Cucuteni), care au fost depuse în custodia Muzeului Național de Istorie a României.
PRECIZĂRILE ARTMARK
Casa de licitații Artmark precizează că atât custodia, cât și consignarea obiectelor pentru organizarea unei licitații dedicate istoriei Daciei s-au făcut în baza unor contracte scrise, iar experții au propus clasarea unora dintre acestea. De asemenea, reprezentanții Artmark menționează că au fost depuse la Poliție adrese prin care s-au cerut date legate de aceste obiecte.
„Adeverim faptul că în cursul zilei de ieri, într-o acțiune de percheziție domiciliară, unități diverse de Poliție au sechestrat și ridicat toate artefactele cu privire la care am propus Ministerului Culturii clasarea. (…) Din nefericire însă, în cadrul aceleiași acțiuni, au fost indisponibilizate și toate celelalte obiecte de artă și de colecție găsite depozitate la sediu (mii de tablouri, sculpturi, cărți, artă decorativă etc)”, precizează sursa citată.
Artmark arată că, potrivit planificării agendei de expoziții și licitații 2016, comunicate public cu circa un an înainte, prin afișare pe website și menționare în cataloagele de licitație, a dorit să organizeze un eveniment dedicat istoriei Daciei.
În acest context, reprezentanții casei de licitații susțin că în acest scop au anunțat tematica de consignare colecționarilor și galeriilor, propunându-le să pună în vânzare, în cadrul evenimentului de licitație publică, obiecte de colecție în legătura cu istoria Daciei.
„Am primit în custodie numeroase obiecte, arme unelte, monede, cărți, hărți, afișe, ceramică etc, selectând aproximativ 120 în vederea consignării și punerii în vânzare prin licitație. Atât custodia, cât și consignarea s-au făcut, ca întotdeauna, în baza unor contracte scrise, cu obligații reciproce specifice; totodată, obiectele consignate au fost menționate în registrul de patrimoniu, pe care orice comerciant autorizat are obligația să îl țină”, arată sursa citată.
Reprezentanții Artmark indică faptul că, sesizând valoarea specială a multora dintre aceste obiecte, conform legii, experții specializați în istorie antică cu care casa colaborează au întocmit propuneri de clasare a acestor artefacte în categoriile patrimoniului național cultural, fond, respectiv tezaur, propuneri pe care le-au depus la Direcția pentru Cultură București.
„Mai mult decât atât, pentru a ne asigura că ni se permite legal să punem în vânzare aceste antichități, am înregistrat la Inspectoratul General al Poliției două adrese, (…) care descriu toate aceste obiecte, atașând fotografiile și rapoartele de expertiză și solicitând: să ni se comunice ‘dacă vreunul dintre acestea figurează în evidențele IGPR ca fiind obținut ilicit’, respectiv ‘dacă pentru vreunul dintre obiecte există vreo interdicție de comercializare'”, se precizează în comunicat.
Potrivit acestora, deocamdată nu s-a primit răspuns la aceste adrese.
Reprezentanții Artmark își exprimă speranța că Poliția va reveni asupra măsurii de indisponibilizare a obiectelor de la Artmark.
„Oferind Poliției tot sprijinul în vederea investigării corecte și eficiente, ne exprimăm speranța ca Poliția să revină asupra măsurii de indisponibilizare a obiectelor de artă și de colecție aflate la sediul nostru, pentru a permite reluarea activității legale și legitime de piață de artă (livrarea obiectelor cumpărate și achitate, organizarea expozițiilor viitoarelor licitații din 22 și 24 martie, activitățile curente de documentare, expertizare, evaluare etc.)”, mai arată reprezentanții Artmark.
