EUOBSERVER, 21 iulie 2015, Articol de Michael Bird (cu contribuţia lui Zeynep Sentek)
La Bucureşti creşte rezistenţa faţă de proiectul construcţiei unei moschei gigantice, finanţată de Turcia – parte a campaniei ei de construire a unor centre religioase în mari oraşe din afara ţării.
Guvernul României a donat 11.000 de metri pătraţi de teren lângă centrul expoziţional „Romexpo”, cu o valoare de piaţă de 3,9 milioane de euro, muftiului comunităţii musulmane româneşti, Murat Yusuf.
Pe acest loc, Turcia va finanţa construcţia unei moschei care se intenţionează a fi „cea mai mare dintr-o capitală europeană”.
Însă opoziţia faţă de proiect provine de la un amestec foarte divers, care îi include pe unii intelectuali români, fostul preşedinte Traian Băsescu, grupări de extrema dreaptă şi unii musulmani.
„Construcţia acestei moschei este o decizie politică luată de guvernele român şi turc”, afirmă Ruxandra Fatma Yilmaz, care pregăteşte un doctorat pe tema islamul în Europa la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti.
„Nu vine din interiorul comunităţii musulmane. Mulţi din comunitatea musulmană au fost surprinşi de această decizie.”
Un grup de protest intitulat „Nu vrem o mega-moschee în Bucureşti” a explodat pe Facebook, cu peste 12.000 de aprecieri, fiind organizat de gruparea de extrema dreaptă Noua Dreaptă.
Ei susţin că nu există cerere pentru moschee şi că ea ar fi o iniţiativă „politică” născută din expansionismul Turciei.
Unul dintre organizatori, Vlad Cantacuzino, a declarat că protestul nu este împotriva „islamului sau comunităţii musulmane”.
Oricum, Noua Dreaptă susţine că moscheea nu este gândită pentru musulmanii români, ci pentru milioanele de imigranţi care ar urma să vină în ţară.
La un protest care a avut loc luni seara, sute de persoane au cerut ca guvernul să înceapă un „proces democratic” care să implice o discuţie deschisă, publică, urmată de un referendum.
Un referendum ar duce probabil la respingerea proiectului. Ziarul local Gândul a făcut un sondaj pe internet, la care 92% dintre cei 10.000 de respondenţi s-au declarat împotriva moscheii.
O moschee care intră la apă
Iniţial, muftiul Murat Yusuf numea moscheea „cea mai mare dintr-o capitală europeană” – care ar fi presupus un cost de zeci de milioane de euro.
Însă ulterior el a revenit asupra declaraţiei, la o conferinţă de presă din 14 iulie, vorbind acum despre ambiţii mai modeste. Complexul ar trebui să aibă o capacitate de primire de 1.000-1.500 de credincioşi şi ar trebui să fie finalizat până în 2018.
Moscheea de la Bucureşti reprezintă rezultatul a 11 ani de discuţii şi promisiuni între statele român şi turc.
În contrapartidă, România a cerut construirea unei noi biserici ortodoxe la Istanbul.
Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, care fusese prezent la convorbirile din 2009 cu premierul (acum ajuns preşedinte) Recep Tayyip Erdogan, afirmă că ideea era aceea a unui „schimb reciproc”, dar că, deşi voinţa politică exista, probleme de ordin administrativ opriseră procesul.
În orice caz, proiectul bisericii din Istanbul a fost suspendat deoarece ea „nu ar fi permisă conform legislaţiei turceşti”, a declarat premierul român Victor Ponta pe 15 iulie.
Ponta a afirmat că Biserica Ortodoxă a primit teren de la oraşul Istanbul pentru construcţia unui hotel pentru pelerini.
Însă în Turcia nu există vreo lege care să interzică construcţia de biserici, mai ales că în ianuarie, anul acesta, comunitatea ortodoxă siriană a primit aprobarea de a-şi construi o biserică în Yesilkoy, la Istanbul.
Diaconescu declară că acea chestiune a „schimbului reciproc” ar fi trebuit să fie rezolvată înainte ca guvernul să ia o decizie cu privire la moschee.
Atunci ar fi fost clar că acesta este un schimb direct între ţări, a apreciat Diaconescu: „nimic nu ar mai fi fost contestat”.
Anunţul privitor la moschee a survenit în timpul unui sejur lung de o lună petrecut de Ponta în Turcia, unde se recupera după o operaţie la genunchi, despre care s-a scris că ar fi survenit într-un accident de baschet (sic!).
Plecarea bruscă a lui Ponta a avut loc la doar câteva zile după ce el fusese interogat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a României, care investiga suspiciuni că el ar fi fost implicat în activităţi de spălare de bani şi evaziune fiscală.
În rândul populaţiei româneşti ahtiată după teorii conspiraţioniste, coincidenţa dintre anunţul cu moscheea şi misterioasa vizită a lui Ponta la Bosfor a generat o oarecare suspiciune.
Însă biroul primului ministru a declarat site-ului nostru că Ponta nu a discutat proiectul moscheii nici cu autorităţile, nici cu personaje religioase, cât timp s-a aflat în Turcia.
Teama de extremism
În orice caz, proiectul a incitat la sentimente naţionaliste care nu sunt departe de radicalism.
Un afiş prezent la locul protestului „Nu vrem o mega-moschee în Bucureşti” reda imaginea unui gigantic terorist fundamentalist islamic ce ameninţa cu un lansator de rachete parlamentul românesc.
La eveniment a participat şi o organizaţie-partener a Noii Drepte, Ľudová strana Naše Slovensko, adică „Partidul Popular Slovacia Noastră”.
Marian Kotleba, şeful acesteia, a pretins că „Europa este inundată de imigranţi din Asia şi Africa. La Bruxelles ei nu respectă punctele de vedere ale oamenilor şi le deschid poarta imigranţilor” şi a declarat că „Slovacia este singura ţară din Europa care nu are nici o moschee” – afirmaţie primită cu aclamaţii şi strigăte de „Bravo” de către auditoriu.
Preşedintele Noii Drepte, Tudor Ionescu, a declarat că moscheea nu este pentru musulmanii din România, ci „pentru milioanele de imigranţi care vor intra în România în următorii 10 ani”, citând recentele propuneri ale Comisiei Europene ca statele membre să accepte o parte dintre solicitanţii de azil care au venit în UE.
Acest lucru a cauzat o oarecare îngrijorare în privinţa faptului că moscheea ar putea amplifica sentimentele anti-islamice, care anterior nu existaseră în România.
„O problemă este aceea că dezbaterea publică de astăzi are, din nefericire, o tentaţie de a induce tensiune”, afirmă fostul ministru de externe Diaconescu, „iar comunitatea musulmană din România a fost extrem de paşnică. Exista o absenţă a oricărei forme de polemică.”
Însă el nu crede că extremismul va lua avânt ca urmare a deciziei.
„Membrii extremei drepte sunt foarte puţini în România – iar rezonanţa lor în societate nu există”, a declarat el.
Discutând cu site-ul nostru, muftiul Yusuf Murat a declarat: „Odată ce vom începe să construim moscheea, ei vor vedea că este în beneficiul întregii societăţi româneşti”.
„Avem nevoie de moschee pentru a menţine un control asupra tuturor activităţilor religioase”, a adăugat el. „În Bucureşti există multe moschei, iar noi nu ştim ce predică imamii în acele moschei.”
Moschee goală
Pe de altă parte, mai este şi teama că s-ar putea să nu existe un interes prea mare pentru o astfel de moschee.
România are aproximativ 64.000 de musulmani, majoritatea trăind în preajma portului Constanţa.
În Bucureşti se estimează că ar fi vreo 10.000 de musulmani.
Printre aceştia se numără convertiţi la islam, turci, oameni de afaceri din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, răsfiraţi într-un întreg oraş de două milioane de locuitori.
„Comunitatea musulmană din Bucureşti este foarte fragmentată. Aceasta este realitatea islamului. Sunt multe grupuri. Este ca un mozaic”, explică Yilmaz.
Există de asemenea cinci moschei în oraş, precum şi numeroase camere de rugăciune. Yilmaz afirmă că există riscul ca noua moschee să rămână „goală”, pentru că nimeni nu va merge la ea.
Finanţarea moscheilor din străinătate
Iniţiativa de la Bucureşti este parte a politicii generale a Turciei de a finanţa centre religioase internaţionale. O mega-moschee în valoare de 100 de milioane de dolari este în curs de construcţie în Lanham, Maryland, aproape de Washington DC, ea fiind co-finanţată de Turcia.
Însă cel mai mare număr de moschei este propus pentru Europa de Est.
Pentru oraşul bulgar Kardzali există un plan de construire a unei moschei pentru 1.500 de credincioşi, un dar din partea Turciei pentru localitate.
În mai, Erdogan a pus piatra de temelie a unei noi moschei, în valoare de 30 de milioane de dolari, la Tirana, în Albania, finanţată de statul turc şi care urmează să aibă o capacitate de 20.000 de persoană şi să acopere 20.000 de metri pătraţi, fiind cea mai mare moschee din Balcani.
În aceeaşi lună a apărut şi planul unei posibile mega-moschei ce va fi construită la Budapesta, în Ungaria, finanţată şi ea de către Turcia.
Primarul oraşului, István Tarlós, a confirmat că ambasada Turciei „a ridicat” problema moscheii, dar a afirmat că nu s-a identificat încă un loc potrivit.
Între timp, chiar la Istanbul, se lucrează la construirea unei moschei gigantice în Camlica, pe un deal de pe coasta anatoliană, care va avea o capacitate de 30.000 de locuri şi va fi vizibilă din tot oraşul.
În februarie, cu ocazia unei vizite în Cuba, Erdogan a propus şi construirea unei moschei la Havana.
Pe de altă parte, şi Arabia Saudită intenţionează să construiască o moschee pe această insulă caraibiană, seculară şi comunistă.
