Faptul că un cutremur mai puternic ar pune la pământ mii de clădiri din Bucureștia a făcut din subiectul necesității consolidării clădirilor cu risc seismic una dintre marile promisiuni electorale ale lui Nicușor Dan. În condițiile în care sute de imobile încadrate deja la clasa I și II de risc, în mandatul lui Nicușor Dan lucrurile s-au mișcat extrem de greu, spre deloc.
În acest moment, în București se lucrează doar pe 4 șantiere, iar de când acesta și-a preluat mandatul, a fost recepționată o singură clădire consolidată. Făcând o simplă comparație cu perioada 2016-2020 când au fost consolidate 12 de clădiri, deci în medie cam 3 pe an, iar la momentul preluării mandatului de către actualul edil erau lăsate ”moștenire” de către vechea administrație zeci de șantiere. Astăzi nu se știe ce s-a ales de ele, chiar dacă actualul edil recunoaște că în București ar fi un dezastru în cazul unui cutremur puternic.
„Bucureştiul este capitala cea mai afectată de risc seismic din Uniunea Europeană şi în primele zece oraşe din lume. Parte din problemă este că noi nu am conştientizat această problemă, ani de zile, după anul ’90. A fost un impuls în anii ’98-2000, după care problema cumva s-a dus într-o zonă secundară”, spunea Nicușor Dan, în urmă cu doi ani.
În acest moment, potrivit datelor oficiale, în București există 390 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și 460 de clădiri în clasa II de risc seismic. Și mai sunt 1.503 clădiri încadrate în categorii de urgență. Chiar dacă acesta este numărul oficial, în realitate vorbim de mult mai multe clădiri cu risc de prăbușire la un posibil cutremur, dar care nu au fost expertizate pentru a determina gradul lor de vulnerabilitate seismică.
Chiar și așa este surprinzător faptul că doar un singur imobil, din Spătarului 21, a fost consolidat în ultimii trei ani, cu lucrările aproape finalizate încă din 2020. Există doar patru șantiere de consolidare active: la imobilul din Blănari 14 (fostul Club A), Bărăției 50, Blănari 10 și Baltagului 17.
În plus, există zece șantiere aflate în conservare, moștenite din administrația anterioară, care se află în diverse stadii de execuție. Cu toate acestea, municipalitatea condusă de Nicușor Dan nu a reușit să preia aceste proiecte de la Compania Municipală Consolidări, care este în prezent în proces de desființare.
Contractul pentru proiectarea, asistența tehnică și execuția lucrărilor de consolidare a fost semnat în 2020, de fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea. Cu toate acestea, după schimbarea administrației, lucrările au fost blocate, iar proprietarii de clădiri au fost lăsați în expectativă. Aceste probleme evidențiază un impas semnificativ în eforturile de reducere a riscului seismic din București și creează o stare de incertitudine și neliniște printre bucureșteni.
În bilanțul său pentru alegerile locale, Nicușor Dan se laudă, după 4 ani de mandat, cu zero clădiri consolidate, dar cu 90 expertizate și cu alte 41 de lucrări, 17 prin PNRR, ce vor demara anul acesta, anul viitor sau… niciodată.
