Potrivit declaraţiei episcopului Eparhiei Reformate din Ardeal, Béla Kató, publicată vineri seara, pe portalul Maszol.ro, prin anchetarea penală a celor doi episcopi reformaţi, statul român vrea să transmită Bisericilor mesajul ca acestea să renunţe la revendicarea imobilelor naţionalizate.
Portalul a vorbit cu episcopul după ce săptămâna aceasta,
ancheta penală cu privire la cererea de restituire a Colegiului
Reformat Wesselényi din Zalău a continuat cu audierea martorilor.
Anterior, procurorii l-au citat pe episcopul Eparhiei Reformate de
pe lângă Piatra Craiului, István Csűry, şi pe episcopul Eparhiei
Reformate din Ardeal, Béla Kató, în calitate de suspecţi.
Potrivit episcopului Béla Kató, Colegiul Reformat Wesselényi
din Zalău a fost revendicat de către Eparhia Reformată de pe lângă
Piatra Craiului, însă documentele care fac dovada dreptului de
proprietate asupra imobilului sunt păstrate în arhivele Eparhiei
Reformate din Ardeal, iar în timpul procesului de retrocedare,
instanţa a solicitat aceste documente.
“Arhivistul nostru a realizat copii a patru documente, iar eu,
în calitate de şef al instituţiei, le-am certificat autenticitatea
prin semnătura mea. Acestea sunt, de fapt, procesele-verbale de
inventariere întocmite la momentul naţionalizării”, a detaliat Béla
Kató. Pe 16 august, procurorul i-a spus episcopului că este
suspectat că a falsificat documente.
“După ce în cazul Mikó (cazul retrocedării, apoi
renaţionalizării Liceului Székely Mikó din Sfântu Gheorghe) am fost
numit mincinos şi hoţ, acum ne spun că suntem fraudatori şi
falsificatori. Cum aş fi putut falsifica documente de arhivă? Am
frecat hârtia ore întregi pentru a o îngălbeni, ca să pară veche?”,
a spus Béla Kató.
Potrivit episcopului, săptămâna aceasta a fost audiată şi
Andrea Bogdan, consilier juridic al Bisericii Luterane, care în
calitatea sa de traducător autorizat a efectuat traducerea în limba
română a documentelor care fac dovada dreptului de proprietate.
Béla Kató şi-a exprimat convingerea că până şi procurorii ştiu
că acuzaţiile sunt nefondate. A amintit că Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie a României a retrimis în primă instanţă procesul cu
privire la revendicarea Colegiului Reformat Wesselényi din Zalău,
spre reluarea dezbaterilor, dar pentru că între timp a fost
iniţiată o anchetă penală cu privire la restituirea imobilului,
procesul de restituire poate fi suspendat, potrivit legii.
“Ancheta penală se poate întinde, chiar şi doi-trei ani, iar în
acest răstimp noi nu putem nici să renovăm clădirea. Aceasta este
cea mai simplă metodă de a opri restituirea. Nu ştiu dacă aşa este,
mă gândesc doar”, a spus Béla Kató. El a mai spus că după cazul
Mikó nu mai poate spune că nimic rău nu se poate întâmpla. A
menţionat şi faptul că fostul consilier juridic al Eparhiei
Reformate din Ardeal şi-a dat demisia temându-se pentru libertatea
sa, după ce predecesorul său, Tamás Marosán a fost condamnat în
dosarul Mikó, deşi era nevinovat. În opinia sa, mesajul care se
doreşte a fi transmis prin aceste acţiuni este acela că “oricine
ajută bisericile maghiare să li se restituie proprietăţile, va avea
probleme”.
Béla Kató a mai menţionat că în ultimii ani, Bisericii
Reformate nu i s-a restituit nicio proprietate semnificativă.
Comisia Specială de Retrocedare a bunurilor imobile care au
aparţinut cultelor religioase din România “produce pe bandă rulantă
decizii de respingere”, argumentând de cele mai multe ori, că
denumirea din documentele funciare ale imobilului nu este aceeaşi
cu cea a instituţiei care solicită retrocedarea imobilului – adică
Biserica Reformată.
Episcopul a explicat că pe vremuri, practica a fost aceea că în
cărţile funciare, la proprietar nu era trecută Biserica Reformată,
ci se menţiona faptul că imobilul era, de exemplu, locuinţa
cantorului. Biserica încearcă să îşi dovedească dreptatea în
instanţe, însă acestea refuză retrocedările prin argumente similare
cu cele ale comisiei speciale.
Episcopul a menţionat că după anexarea Transilvaniei, şcolile
bisericeşti au trebuit să funcţioneze ca şcoli private, iar în
1925, legea românească a învăţământului privat prevedea că în cazul
în care şcolile private nu deţineau personalitate juridică separată
de cea a fondatorului, acestea trebuie reînregistrate după
personalitatea juridică a fondatorului. Episcopul şi-a exprimat
regretul cu privire la faptul că instanţele din România nu mai ţin
cont nici de legile anterioare ale statului român.
