România devine un stat al UE, în afara legii, în care acţiunile de combatere a corupţiei sunt utilizate în scop politic, comentează cotidianul britanic The Times, atrăgând atenţia asupra activităţilor Serviciului Român de Informaţii (SRI) care are mecanisme neclare de control, transmite Mediafax.
”Mulţimea care tot creşte strigă ”hoţilor, ieşiţi afară” din centrul Bucureştiului a evocat în mod inevitabil amintiri (ale Revoluţiei, not. red.) din 1989 şi ale ultimelor zile ale tiranului Nicolae Ceauşescu. Nu numai pentru că aceştia (”hoţii”, not.red.) reprezintă persoane de modă veche aflate la putere dar şi pentru că piesa stradală este jucată într-un moment în care conducătorii României par să fi preluat unele dintre tehnicile lor de la temuta Securitate, atotpătrunzătorul serviciu secret”, scrie editorialistul Roger Boyes de la The Times, într-un articol intitulat ”România devine un stat al UE, în afara legii”.”
”Eforturile anti-corupţie sunt utilizate pentru reglarea conturilor politice, iar Marea Britanie nu ar trebui să susţină aşa ceva”, adaugă publicaţia britanică.
”La apogeul său Securitatea a făcut uz de 15.000 de ofiţeri interni şi o reţea de informatori de aproximativ 500.000 de persoane. Aceasta asculta telefoane, bătea şi şantaja suspecţi, aresta oameni care discutau glume politice, patrula în secţiile de ginecologie pentru a se asigura că nimeni nu efectua întreruperi de sarcină, împrăştia zvonuri şi apoi îi aresta pe cei ce le reiterau. A fi paranoic în România însemna a te afla în posesia tuturor faptelor”, adaugă The Times.
”Succesorul oficial al Securităţii este SRI-ul, Serviciul Român de Informaţii, care serveşte unui Guvern democratic şi nu este în nicio măsură la fel de cumplit. Acesta găseşte însă dificilă renunţarea la trecut. A construit o mare bază de date, colecţionând informaţii de la mai multe agenţii guvernamentale; scopul său complet fiind delimitat de caracterul ascuns, mecanismul său de control fiind neclar. Accesul SRI-ul în viaţa de zi cu zi a fost consolidat şi intensificat de cooperarea cu puternica agenţie anti-corpţie, DNA. Acestea ascultă împreună telefoane şi efectuează arestări preventive, adică păstrează suspecţi importanţi în detenţie pentru a-i opri pe aceştia să comită pe viitor presupuse ofense similare”, scrie The Times.
”Lupta împotriva corupţiei este privită ca un scop strategic împărtăşit de toţi, destinat să satisfacă criticii din UE şi SUA. Mulţi protestatari de săptămâna aceasta din Bucureşti sunt de acord cu acest principiu şi sunt furioşi pentru că noul Guvern al lui Sorin Grindeanu a emis un decret care i-ar scuti de (pedepse, not red.) pe cei care iau mită (până la un prag de 200.000 de euro, not. red.), unii dintre aceştia părând a fi membri ai Partidului său Social Democrat”, adaugă publicaţia străină.
”Dar furia lor ar trebui să ţintească altundeva: la organele secrete, greu de înţeles ale României care au folosit subiectul corupţiei pentru a rezolva dispute cu inamicii, au încălcat drepturi de bază şi au instituţionalizat o legătură sinistră cu sistemul judecătoresc, poliţia secretă şi elementele anti-corupţie. În 2015, DNA-ul a susţinut că a obţinut o rată de condamnare de 92 la sută din toate cazurile, un succes despre care multe organizaţii pentru drepturile omului consideră că ar fi imposibil de obţinut fără ascultarea telefonului de către poliţia secretă. Între timp, Uniunea Naţională a Judecătorilor a solicitat în mod formal divulgarea integrală a agenţilor SRI ce lucrează în sistemul judiciar şi informaţii despre aprobarea SRI a noilor judecători. Tribunalurile au devenit atunci politizate. Suspecţii în cazurile de corupţie sunt adeseori televizaţi în timp ce fac ”paradă judiciară”; întregul concept al corupţiei a interferat cu abuzul puterilor politice. Este vorba despre generarea unor cifre impresionante de arestări în timpul în care menţii ascunse publicului axele de putere actuale.”
