O reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, în contextul deficitelor gemene, mai ales în ipoteza unor evoluţii adverse ale mediului internaţional care s-ar suprapune unei eventuale reevaluări a riscului asociat de investitori pieţei financiare locale, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 7 februarie 2020, transmite Agerpres.
„Nivelul IRCC s-a redus însă la începutul trimestrului I 2020 la 2,36 la sută, de la 2,66 la sută în trimestrul IV 2019, iar rata medie a dobânzii la creditele noi şi-a accentuat declinul în luna decembrie 2019, media ei trimestrială continuând astfel să se reducă, mişcările fiind de natură a spori incertitudinile privind transmisia şi conduita politicii monetare. În acelaşi timp, s-a observat că rata de schimb a leului a rămas practic stabilă în prima lună a anului curent, în condiţiile relativei calmări a îngrijorărilor investitorilor legate de deteriorarea poziţiei fiscale, coroborată cu diferenţialul considerabil al ratei dobânzii, dar şi ca urmare a persistenţei sentimentului favorabil pe piaţa financiară internaţională, inclusiv pe fondul deciziilor/aşteptărilor privind prelungirea conduitei acomodative a politicilor monetare ale BCE şi Fed, şi a atitudinii unor bănci centrale din regiune. Unii membri ai Consiliului au atenţionat însă că, în contextul deficitelor gemene, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, mai ales în ipoteza unor evoluţii adverse ale mediului internaţional care s-ar suprapune unei eventuale reevaluări a riscului asociat de investitori pieţei financiare locale, ceea ce reclamă în continuare vigilenţă din partea băncii centrale”, explică BNR în document.
Evaluând caracterul condiţiilor monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ROBOR şi-au conservat în ianuarie ajustarea crescătoare din luna anterioară, iar media ratelor dobânzilor la tranzacţiile interbancare a coborât doar marginal sub rata dobânzii de politică monetară după creşterea înregistrată în decembrie 2019, evoluţiile reflectând, potrivit sublinierilor unor membri ai Consiliului, impactul mărit al operaţiunilor Trezoreriei asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, alături de efectele atragerii consecvente de depozite la termen de către BNR.
.