Dezvăluirile ȘOCANTE ale unei judecătoare de la Înalta Curte acuzată de DNA și ACHITATĂ: Grupare de crimă organizată

0
126
Male Hand with Handcuffs on Natural Wood Background. You can see more silhouettes and shadows on my page.

Judecatoarele ICCJ Luciana Mera, Lucia Tatiana Rog si Anca Alexandrescu au confirmat, marti 29 noiembrie 2016, ancheta abuziva declansata de parchetul anticoruptie impotriva judecatorilor Gabriela Birsan, Iuliana Pusoiu, Corina Corbu si Anton Pandrea de la Inalta Curte, soldata cu achitare la instanta suprema, scrie Lumea Justiției.

Judecatoarea Gabriela Birsan a facut-o o sesizare la PICCJ in 17 februarie 2012, data la care Parchetul General era condus de Laura Kovesi (cea in mandatul careia dosarul Gabrielei Birsan a fost trimis in instanta), sesizare in care judecatoarea ICCJ solicita solutionarea cu celeritate a plangerilor pe care le-a depus impotriva autorilor facaturii din cazul sau. Gabriela Birsan cerea solutionarea cu prioritate si celeritate maxime a sesizarilor privind violare imunitatilor, fiind vorba despre:

-violarea imunitatii de urmarire penala, prin formularea unei acuzatii penale si efectuarea de cercetari de natura penala;

-imunitatea domiciliului, in legatura cu perchezitia facuta la locuinta sa;

-imunitatea bunurilor private, privind bunurile ridicate in urma perchezitiei;

-imunitatea corespondentei sub forma convorbirilor telefonice care au fost interceptate;

Mai mult, in aceeasi sesizare depusa la PICCJ-ul condus de Laura Kovesi, judecatoarea Gabriela Birsan arata ca abuzurile impotriva ei au fost comise de persoane care ocupa functii importante la ICCJ, PICCJ, DNA si CSM. Iar in acest sens, Gabriela Birsan ii indica pe procurorii DNA Viorel Cerbu si Lucian Papici, seful DNA de la acea vreme Daniel Morar, sefa PICCJ de atunci Laura Kovesi, dar si judecatoarea ICCJ Geanina Cristrina Arghir, cea care a autorizat efectuarea perchezitiei domiciliare. Judecatoarea Birsan acuza existenta unei grupari de crima organizata, care a actionat pe baza unei rezolutii infractionale unice, raspunzand unei comenzi politice.

Iata fragmente din sesizarea judecatoarei Gabriela Birsan:

Cererea de solutionare cu prioritate si celeritate maxime a acestor parti din sesizarile organelor judiciare se intemeiaza pe urmatoarele argumente:

-imunitatea este consacrata de norme juridice internationale conventionale la care Romania este parte, obligatorii si direct aplicabile in dreptul intern roman in temeiul art.11 alin. (2) din Constitutie, iar necunoaterea legii nu inlatura raspunderea penala; mai mult, inca inainte de finalizarea perchezitiei si in toate procedurile ulterioare, organele competente au fost expres informate de avocatul ales al partii despre existenta imunitatii si temeiul juridic al acesteia;

-existenta iumunitatilor si violarea acestora au fost stabilite cu putere de lucru judecat prin Decizia Adunarii plenare a Curtii Europene a Drepturilor Omului din 29.11.2011, document care trebuie citit impreuna cu: Scrisoarea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 14.10.2011 catre seful Reprezentantei Permanente a Romaniei pe langa Consiliul Europei; Declaratia publica scrisa a presedintelui Curtii Europene a Drepturilor Omului din 19.10.2011; Scrisoarea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 21.10.2100 catre procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie; de asemenea, este foarte importanta Scrisoarea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 25.11.2011 catre seful Reprezentantei Permanente a Romaniei pe langa Consiliul Europei (in care se exprima preocuparea si nemultumirea Curtii Europene adresate Guvernului roman cu privire la ‘eroarea de traducere’ din cererea de ridicare a imunitatii, in calitatea acesteia de document foarte important);

este vorba de persoane care ocupa functii extrem de importante in cadrul autoritatii judecatoresti, in concret Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala Anticoruptie; absenta solutionarii cu celeritate a acestei cauze in care probele sunt evidente si in care exista o decizie cu autoritate de lucru judecat a Adunarii plenare a Curtii Europene a Drepturilor Omului conduce la temerea, justificata obiectiv pentru un observator extrerior si impartial, ca se incearca tergiversarea si musamalizarea cauzei, deci impiedicarea infaptuirii justitiei, ca urmare a functiilor extrem de inalte ocupate de cei vinovati in cadrul autoritatii judiciare;

-persoanele in cauza sunt deja identificate sau foarte usor identificabile: domnul adjunct procuror sef sectie la DNA Viorel Cerbu (care a dispus inceperea urmaririi penale, a solicitat autorizarea, a efectuat perchezitia domiciliara si a ridicat bunuri in urma perchezitiei); domnul procuror sef sectie la DNA Lucian Papici (care a respins plangerea impotriva perchezitiei domiciliare); domnul procuror sef al DNA Daniel Morar (care a cerut ridicarea imunitatii falsificand grosolan realitatea si afirmand ca as fi pronuntat o hotarare judecatoreasca in urma unor avantaje materiale, desi nu facusem parte din completul de judecata); doamna judecator Geanina Cristina Arghir de la Sectia penala a ICCJ (care a autorizat perchezitia domiciliara, in inclusiv pe baza interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice); doamnele si domnii judecatori, procurori si reprezentanti ai societatii civile din cadrul CSM, inclusiv doamna procuror general al Parchetului de pe langa ICCJ Laura Codruta Kovesi (care au incuviintat efectuarea perchezitiei domiciliare, inclusiv pe baza interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice sau, dupa caz, au respins plangerea si contestatia impotriva incuviintarii); doamnele si domnii procurori din cadrul DNA care au solicitat autorizarea si prelungirea autorizarii interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice; doamnele si domnii judecatori din cadrul ICCJ care au autorizat si au prelungit autorizarea interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice;

(…)

unitatea deplina in care au actionat absolut toate structurile din cadrul autoritatii judecatoresti care aveau obligatia sa asigure respectarea legii si prevenirea abuzurilor (ICCJ, CSM, DNA) poate crea unui observator neutru si impartial temerea justificata obiectiv ca toate aceste structuri extrem de importante din cadrul autoritatii judecatoresti au actionat de coniventa, pe baza unei rezolutii infractionale unice, ca o structura criminala organizata, raspunzand unei comenzi politice provenite dintr-un centru unic si superior lor, ceea ce are semnificatia subminarii statului de drept si democratic printr-o actiune specifica regimurilor totalitare; aceasta temere justificata obiectiv impune reactia ferma si imediata a parchetului, pentru apararea ordinii constitutionale, a regimului democratic si a drepturilor si libertatilor cetatenesti fundamentale, conform rolului constitutional al Ministerului Public”.

INTEGRAL SESIZAREA JUDECĂTOAREI GABRIELA BÎRSAN