Dezastrul din Armata germană

Dacă Bundeswehr-ul ar fi fost pacientul unui spital, probabil ar fi ajuns de mult la terapie intensivă. În cel de-al treilea raport anual al său, raportorul parlamentar privind starea armatei, Hans-Peter Bartels, prezintă o imagine dramatică a forţelor militare, pe fondul lipsei de personal şi materiale. La finele anului trecut, nici unul din cele şase submarine nu era funcţional. În locul celor 15 fregate prevăzute, Bundeswehr-ul avea la dispoziţie doar 9.

Catastrofală s-a dovedit a fi situaţia şi-n privinţa flotei aeriene. Multe elicoptere sunt defecte aşa încât piloţii armatei germane sunt nevoiţi să se antreneze pe aparate civile. Soldaţii care pleacă în misiune peste hotare sau se întorc din străinătate sunt nevoiţi să aştepte zile întregi pentru a putea fi transportaţi. Echipamentul de protecţie lipseşte. Nu în ultimul rând, în 2017, 21.000 de posturi de ofiţer şi subofiţer erau vacante.

Probleme trecute cu vederea

În fiecare an, raportul responsabilului parlamentar pentru starea forţelor armate aruncă o privire nemiloasă în culisele Bundeswehr-ului. De data aceasta, documentul de 120 de pagini conţine atât mărturiile soldaţilor cât şi constatările de la faţa locului ale raportorului parlamentar. Problemele nu sunt noi şi sunt cunoscute de multă vreme. Partea tristă e că n-au fost înlăturate până acum. De ani de zile, Bundeswehr-ul trece printr-o proces de reformare. Multe s-au început, puţine au fost duse la bun sfârşit. Lipsesc nişte linii clare pe care armata să le urmeze consecvent, pe termen lung. În locul unei strategii viabile, se cârpeşte pe ici, pe colo. Se gestionează lipsurile.

Nina Werkhäuser, DW

Raportorul parlamentar Hans-Peter Bartels nu afirmă că Ministerul Apărării sau alţi factori de decizie din sectorul militar ar fi imuni la sfaturile sale. Dimpotrivă, el laudă tendinţa de înnoire privind personalul militar, echipamentul şi finanţele armatei, pe care ministrul Ursula von der Leyen, de 4 ani în această funcţie, a insuflat-o.

Însă numai să proclami nu este de ajuns. Fiindcă schimbarea, proclamată cu atâta entuziasm, este mai degrabă tigru de hârtie decât o realitate. De facto, menţionează Bartels în raportul său, în ultimii ani, capacitatea operaţională a trupelor germane a scăzut constant. Un raport alarmant.

Ce înseamnă toate acestea pentru Bundeswehr? Sunt forţele armate ale unei puteri importante ca Germania o epavă? Ministerul Apărării se apără: în prezent, Bundeswehr-ul poate onora cu succes atât cele 13 misiuni din străinătate, cât şi răspunderea pe care o are în calitate de ţară membră a NATO. Partenerii din Alianţă nu s-au plâns de nimic. Prin urmare, imaginea publică „înfricoşătoare” a Bundeswehr-ului nu se justifică.

Mai repejor, vă rugăm

Faptul că starea armatei e sumbră şi realitatea însăşi tare amară îi poate fi atribuit doar Ministerului Apărării. Cine este de vină pentru faptul că trupele militare aşteaptă de ani de zile piese de schimb, că sunt probleme la aprovizionarea cu materiale şi că există contracte păguboase cu producătorii de armament? Cu siguranţă nu soldaţii sunt responsabili. Ei sunt cei mai puţin capabili să schimbe situaţia şi, cu toate acestea, îşi servesc patria cu o dedicaţie admirabilă.

De ani de zile, militarii sunt rugaţi să aibă răbdare, aşa că nu-i de mirare că, uneori, îşi pierd răbdarea şi se plâng responsabilului parlamentar cu starea armatei. Raportul său pe 2017 poate fi considerat o probă de inadecvare pentru Ministerul Apărării.

Prin urmare, ce este de făcut? Nu banii sunt principala problemă, ci lipsa unei bune gestionări a crizei şi a unor soluţii eficiente – cu mai puţină birocraţie, dacă s-ar putea. Faptul că toate acestea se lasă aşteptate an de an este surpinzător, dacă e să ţinem seama de numărul mare al misiunilor Bundeswehr-ului. Hans-Peter Bartels a făcut o propunere bună de care Ministerul Apărării ar trebui să ţină seama numaidecât: să se treacă la un tempo accelerat al schimbării, astfel încât unele dintre problemele menţionate în actualul raport să nu mai figureze şi-n documentul de anul viitor.