de avocat Constantin Florin Durgheu
Termenul de ieri de la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost așteptat cu un real interes, nu doar de către persoanele implicate în Dosarul Ferma Băneasa, dar și de către toate persoanele implicate în procesul înfăptuirii justiției în mod corect, în deplină concordanță cu principiile naționale și europene care guvernează desfășurarea procesului penal în mod echitabil.
Deși visul clientului meu Remus Truică, a colegului meu, Robert Roșu, precum și a tuturor celorlalte persoane încarcerate în urma unei decizii pronunțate de către un complet nelegal constituit, a fost amânat, instanța respingând la termenul de ieri solicitarea de suspendare a executării pedepselor, dorința tuturor de a fi în mijlocul familiilor lor se poate realiza la data de 22 aprilie, dată la care instanța a stabilit termenul la care se va discuta „pe fond” contestația în anulare.
Dacă la următorul termen instanța va admite contestația în anulare și va dispune rejudecarea apelului, în mod firesc, toate persoanele condamnate nelegal vor fi eliberate.
Decizia de ieri a Președintelui completului, domnul Andrei Dan Enescu și a doamnei judecător Iuliana Alexandra Rus, cei doi magistrați care au decis, cu majoritate, admiterea în principiu a contestației în anulare, reprezintă un moment de răscruce al justiției din România.
Cuvintele nu sunt mari raportat la miza dosarului și la contextul în care au pronunțat soluția corectă de admitere în principiu a contestației în anulare.
După ce un alt complet al Î.C.C.J. a modificat în mod nepermis Codul de Procedură Penală, admițând excepția prematurității invocată de reprezentantul D.N.A. la data de 2 februarie 2021, cu prilejul dezbaterilor din primul dosar având ca obiect contestația în anulare, misiunea completului care a admis ieri în principiu contestația în anulare a fost cu atât mai dificilă.
Am susținut încă din data de 2 februarie, imediat după aflarea soluției, faptul că se impune depunerea unei noi contestații în anulare imediat, fără a aștepta (până când ?) motivarea completului nelegal constituit, având în vedere faptul că, strict raportat la dispozițiile legale incidente, contestația în anulare poate fi admisă chiar și înaintea motivării deciziei definitive de condamnare, fiind evident faptul că, în motivarea deciziei, nu se va regăsi nici un cuvânt referitor la nelegala compunere a completului de judecată.
În aceste condiții, orice magistrat cu adevărat independent, magistrat care pronunță soluția exclusiv raportat la dispozițiile legale incidente, nu poate constata altceva decât faptul că trebuie admisă, inițial în principiu, apoi, pe fond, contestația în anulare având ca obiect cele două motive care au generat nelegala compunere a instanței de judecată.
Soluția pronunțată, cu majoritate, de către Președintele completului, domnul Andrei Dan Enescu și doamna judecător Iuliana Alexandra Rus, trebuie apreciată cu atât mai mult cu cât reduce, atât cât este posibil, abuzul completului nelegal constituit care, nici după ce s-au scurs 3 luni de la pronunțarea deciziei, nu a motivat decizia.
Dacă și acest complet ar fi admis excepția prematurității formulării contestației, deși această excepție nu este prevăzută de Codul de Procedură Penală sau excepția inadmisibilității, potrivit opiniei minoritare exprimate de celălalt magistrat din componența completului, drama persoanelor condamnate de completul nelegal constituit ar fi fost accentuată prin faptul că toate aceste persoane erau obligate să aștepte o perioadă și mai lungă de timp, motivarea deciziei de condamnare.
La modul cel mai sincer, chiar înțeleg dificultatea în care se află completul care a pronunțat decizia de condamnare deoarece nu este simplu să motivezi cum Remus Truică a fost condamnat pentru trafic de influență în perioada august – septembrie 2006, deși la acel moment nu știa despre ce bunuri este vorba și, implicit, nu cunoștea persoanele pe lângă care trebuia să exercite traficul de influență sau cum putea săvârși infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu din moment ce nu cunoștea persoanele care au săvârșit așa-zisul abuz în serviciu ?
La fel de grea se poate dovedi și motivarea referitoare la colegul Robert Roșu din moment ce, se pare, acesta a fost condamnat pentru „vina” de a-și exercita profesia folosind cuvinte și expresii juridice care au pus în dificultate acuzarea …
Raportat la curajul de a pronunța o soluție normală, aștept cu optimism data de 22 aprilie, dată la care sper să avem confirmarea faptului că, la Înalta Curte de Casație și Justiție se pot găsi și magistrați cu adevărat independenți, magistrați care, la pronunțarea oricărei soluții, să se raporteze exclusiv la probele administrate în mod legal într-un proces și, evident, la toate dispozițiile legale incidente.
