PNL Bucureşti anunţă că îi cere primarului general al Capitalei, Nicuşor Dan, atingerea de către administraţia pe care o conduce a unor ”indicatori simpli”, pe 10 teme prioritare, în termen de 6 luni de acum înainte. Printre aceste zece puncte se regăsesc investiţiile în termoficare, deschiderea circulaţiei pe Pasajul Doamna Ghica până la jumătatea acestui an, digitalizarea cel puţin a unui serviciu public important până la aceeaşi dată, amenajarea parcurilor aflate în administrarea municipalităţii.
”Este doar normal ca Partidul Naţional Liberal, unul dintre cele două partide care i-a susţinut campania electorală şi i-a susţinut activitatea să îi evalueze performanţa la jumătatea mandatului, în faţa bucureştenilor. Dacă va dori în continuare sprijinul PNL Bucureşti, Primarul General va îndeplini până la data de 31 iulie 2023 indicatorii de realizare prezentaţi mai jos. Aceştia ţin exclusiv de performanţa administrativă, sunt realişti, se pot îndeplini şi sunt uşor măsurabili, tocmai pentru ca evaluarea noastră să fie cât mai obiectivă. Toate aceste teme au fost asumate de către candidatul Nicuşor Dan în campania din anul 2020. Din modul în care am conceput indicatorii de evaluare, nu cerem rezolvarea integrală a acestor probleme, ci rezultate perfect realizabile, rezultate care ar fi putut fi atinse deja până în acest moment”, au arătat, miercuri seară, într-un comunicat de presă, reprezentanţii PNL Bucureşti.
DECALOGUL PENTRU NICUSOR:
I. Investiţii în termoficare, reducerea riscului de pierdere a fondurilor europene
Bani sunt, dar PMB se mişcă extrem de greu.
Investiţiile în termoficare sunt întârziate. La începutul mandatului, încă din noiembrie 2020, a fost semnat contractul de finanţare pentru reabilitarea a 22% din reţeaua de termoficare din Bucureşti cu fonduri europene – 1,6 miliarde lei.
(1) Acum, la peste 2 ani de la momentul în care banii au fost disponibili, din cauză că strategia de contractare a lucrărilor a fost extrem de prost executată, nu s-au început efectiv lucrările la niciun tronson. Practic, din acest motiv, Bucureştiul a pierdut banii. Banii ar putea fi readuşi în Bucureşti, printr-o procedură amplă de planificare pe care Primăria Generală şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene trebuie să o parcurgă. Pentru ca acest lucru să se poată întâmpla, conform procedurilor de fazare ale Comisiei Europene, trebuie ca minim un tronson din cele cinci să fie finalizat până la sfârşitul anului 2023. Riscul de a pierde până şi această ultimă posibilitate de a accesa aceste fonduri este foarte mare.
(2) MDRAP a acordat o finanţare de 250 milioane de lei către PMB în luna octombrie 2022 pentru execuţia a încă cinci tronsoane. Suma a fost suplimentată în decembrie 2022 cu încă 210 milioane de lei. Până acum nici măcar nu au fost demarate licitaţiile de atribuire a lucrărilor de proiectare şi execuţie.
Indicatori de realizare:
– Demararea execuţiei lucrărilor la minim două tronsoane în următoarele şase luni finanţate din proiectul de 1,6 miliarde lei prin POIM pentru a crea posibilitate fazării pentru exerciţiul financiar actual. Atenţie! Cel puţin un tronson TREBUIE să fie executat în totalitate 2023;
– Demararea proiectării pentru cele cinci loturi a căror execuţie este finanţată de către MDRAP;
II. Creşterea ritmului de execuţie a marilor proiecte de investiţii care bat pasul pe loc
În aceşti 2 ani de mandat nu a fost demarat niciun mare proiect de investiţii, unul a fost abandonat (drumul Ciurel), unul a mers prost (pasaj Dna. Ghica) şi unul a mers extrem de prost (Prelungirea Ghencea).
Indicatori de realizare:
– Deschiderea circulaţiei pe Pasajul Dna. Ghica până la data de 31 iulie 2023;
– Lucrările la tronsonul 1 din Prelungirea Ghencea să ajungă măcar la 50% execuţie (inclusiv plăţi) până la 31.07.2023. Atribuirea contractelor de execuţie prin proceduri de achiziţie pentru tronsoanele 3 şi 4 până la 31.07.2023
– Primarul General va veni în faţa Consiliului General cu o decizie în ceea ce priveşte Drumul Ciurel, având practic două opţiuni:
(1) Deblocarea proiectului prin angajarea serviciilor de expropriere şi bugetare adecvată.
(2) Stoparea argumentată a proiectului prin introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de anulare a PUZ Ciurel şi a coridorului de expropriere.
III. Mobilitate: creşterea calităţii serviciilor publice de transport, adoptarea unei strategii unitare de parcări şi deblocarea serviciului de taximetrie
Lipsa de viziune în ceea ce priveşte mobilitatea nu a îmbunătăţit în ultimii doi ani indicatorii de trafic, iar investiţiile în infrastructura de transport sunt extrem de întârziate. Nu există o abordare comună la nivelul Bucureştiului pentru a susţine (1) ori o politică bazată pe mobilitatea cu auto individual, (2) ori o politică bazată pe transportul în comun şi alternativ. Lipsa unei abordări integrate în politica de parcare face ca primăriile de sector să gestioneze diferit bulevardele Bucureştiului. Serviciul de taximetrie este blocat, nu au mai fost emise autorizaţii în ultimii doi ani.
Indicatori de realizare:
– Prezentarea, dezbaterea şi punerea pe ordinea de zi a strategiei de parcare de la nivelul municipiului Bucureşti;
– Publicare primei variante din master-planul pe biciclete;
– Datoriile curente la pentru serviciul de transport public să nu depăşească contravaloarea facturilor STB pe ultimele 2 luni;
– Subscrierea capitalului social la STB cu minimum 100 de milioane lei pentru planul de recondiţionare a flotei de transport public;
– Deblocarea autorizaţiilor de taximetrie;
IV. Digitalizarea şi eficientizarea serviciilor publice
În comparaţiile cu primăriile de sector, Primăria Municipiului Bucureşti a rămas mult în urmă în ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor publice. Oamenii stau cu orele la ghişee, sesizările rămân fără răspuns. Este nevoie de o strategie, un plan de acţiuni cu termene clare şi o prioritizare a serviciilor care vor fi digitalizate.
Indicatori de realizare:
– Prezentarea versiunii finale a strategiei de digitalizare, care să conţină termene clare de execuţie şi bugetele aferente;
– Digitalizarea măcar a unui serviciu public important până la 31 iulie 2023 (ex. licenţe taxi, ocuparea domeniului public, taxa de drum pentru autovehicule grele, trasabilitatea solicitărilor cetăţenilor etc.).
V. Demararea reformelor instituţionale reale
Peisajul instituţional al PMB este identic cu cel prezentat în campanie de dl. Nicuşor Dan. În continuare PMB subordonează si coordonează un număr imens de instituţii! În afară de faptul că o parte dintre companiile municipale au fost închise prin efortul şi voinţa Consiliului General, în lipsa unor paşi legali clari ce ar fi trebuit parcurşi de PMB, aproximativ jumătate dintre companii funcţionează într-un mediu incert. La nivelul aparatului PMB şi a instituţiilor subordonate nu a existat nicio reformă, nicio reorganizare, nicio comasare, nicio desfiinţare, deci nicio eficientizare a activităţii.
Indicatori de realizare:
– Reorganizarea Primăriei Municipiului Bucureşti pe criterii de eficienţă şi performanţă administrativă;
– Prezentarea în următoarele două luni a unui plan de reducere a numărului de instituţii din subordinea PMB;
– Reforma Poliţiei Locale pe baza unei analize şi a unui document de reformă asumat în faţa Consiliului General;
VI. Creşterea transparenţei instituţionale
Conform rapoartelor independente, un număr foarte mic de proiecte cu caracter normativ sunt puse în dezbatere publică. Dispoziţiile de primar nu sunt publicate.
Indicatori de realizare:
– Respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte transparenţa prin punerea în dezbatere publică a proiectelor Consiliului General;
– Publicarea tuturor dispoziţiilor de primar emise în ultimii 3 ani.
VII. Revitalizarea parcurilor şi înlăturarea pericolelor prezentate de arborii bolnavi din mediul urban
Parcurile administrate de către PMB se află într-o stare de degradare avansată. În comparaţie cu parcurile administrate de către primăriile de sector, aceste parcuri sunt mizerabile, prost întreţinute, lipsite de investiţii şi mentenanţă. Primarul General emite cu întârzieri foarte mari, de luni sau ani de zile, (sau nu emite deloc în unele cazuri) avizele de defrişare a arborilor bolnavi solicitate de către primăriile de sector. În Bucureşti există un pericol real de producere de accidente din cauza lipsei de intervenţii. Acestea nu se pot realiza în lipsa avizelor iar acestea nu se pot realiza în lipsa documentaţiei emise de către Direcţia de Mediu a PMB. Statisticile arată faptul că pe domeniul public sunt undeva la 1,5 milioane de arbori, majoritatea plantaţi în urmă cu 50-60 de ani.
Indicatori de realizare:
– Amenajarea şi readucerea într-o situaţie de bun simţ a parcurilor aflate în administrarea PMB în special Cişmigiu, Mihai I (Herăstrău), Carol I, Tineretului şi Izvor;
– Soluţionarea tuturor avizelor de toaletare/defrişare în termenul legal;
– Prezentarea unei strategii legate de realizarea registrului verde.
VIII. Risc Seismic / Patrimoniu Construit
Bucureştiul continuă să prezinte un mare risc seismic. Actuala administraţie nu a consolidat nici măcar o clădire cu risc seismic.
Indicatori de realizare:
– Finalizarea consolidărilor clădirilor demarate în mandatul precedent;
– Demararea execuţiei lucrărilor de consolidare şi restaurare pentru minim 10 clădiri emblematice din Bucureşti;
IX. Asumarea prin acţiuni concrete a politicii de urbanism a Bucureştiului, cu accent pe zonele centrale
Nici până acum Bucureştiul nu beneficiază de un Plan de Urbanism General (PUG), actuala administraţie deblocând abia după mai bine de doi ani contractul pentru realizarea PUG-ului. Zonele centrale se află într-un proces avansat de degradare.
Indicatori de realizare:
– Actualizarea bazei de date aferente PUG;
– Demararea a cel puţin două Planuri Urbanistice Zonale de regenerare urbană: (1) Bd. Magheru. (2) Bd. Calea Victoriei care acum se prezintă ca două zone urbane destructurate;
X. Crearea unui sistem multianual de planificare de investiţii care să integreze toţi deţinătorii de reţele
În acest moment operatorii de reţele de la nivelul PMB (Termoenergetica, STB, Apa Nova, Distrigaz, Enel, NetCity etc.) şi de la nivelul Sectoarelor Municipiului Bucureşti acţionează disparat, nu au un plan comun de investiţii pe termen lung, ceea ce face ca, de exemplu, o stradă reabilitată recent, în câteva săptămâni sau luni să fi săpată iar. De asemenea, noile investiţii în reţeaua rutieră sunt multul întârziate pentru că aceste lucrări nu sunt prinse şi în planurile de investiţii ale operatorilor.
Indicatori de realizare:
– Realizarea unui mecanism de planificare, transparentizare şi prioritizare a lucrărilor publice, din care să reiasă clar etape, bugete, responsabilităţi şi termene de realizare.
