Cum e jecmănit românul de Stat

0

Un angajat din România cu un salariu de 1.000 de euro brut primeşte un salariu net de 584 de euro, pe când un angajat din Rusia cu acelaşi salariu brut ia în mână 700 de euro, iar unul din Kazahstan pri­meşte 800 de euro, arată o analiză realizată de Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj conform Ziarului Financiar.

„Toate ţările analizate au un numitor comun: se confruntă cu lipsa de resursă umană calificată / necalificată, din cauza unui exod dramatic al forţei de muncă, care creează premise pentru munca la negru şi importul de muncitori din zona asiatică. (…) Frapează totuşi faptul că, deşi România nu are cel mai mare cost total cu salariile (angajat Ă angajator) – e doar pe locul 5 – totuşi, după redistribuţia din 2018 pe care multe companii fie nu au aplicat-o, fie nu au aplicat-o onest, angajatul rămâne cu cea mai mică remuneraţie netă, iar angajatorul plăteşte doar 2,2% cheltuieli cu angajatul“, a spus Dragoş Damian, într-o opinie trimisă către ZF.

Redăm mai jos postarea lui Damian: „În tabelul comparativ de mai jos din care am exclus Europa de Vest că să evitam depresia, avem ţări din UE şi din afara UE (inclusiv din Uniunea Euro-Asiatica UEA), mai dezvoltate şi mai puţin dezvoltate şi cu structuri diferite de aport la PIB. Şi totuşi, nu au fost alese la întâmplare, ele având un numitor comun: toate se confruntă cu lipsa de resursă umana calificată / necalificată, din cauza unui exod dramatic al forţei de muncă, care crează premise pentru munca la negru şi importul de muncitori din zona asiatică. Unele dintre ţările de mai sus “au noroc” dacă se poate spune aşa, pentru că limba rusă este folosită ca traducător şi pot să atragă resursă umană şi din spaţiul UEA (foarte multă resursă calificată din Belarus şi Ucraina lucrează în Polonia şi începe să migreze şi către Cehia).Frapează totuşi faptul că deşi România nu are cel mai mare cost total cu salariile (angajat + angajator) – e doar pe locul 5 – totuşi, după redistributia din 2018 pe care multe companii fie nu au aplicat-o fie nu au aplicat-o onest, angajatul rămâne cu cea mai mica remuneraţie netă iar angajatorul plăteşte doar 2,2% cheltuieli cu angajatul. Aşadar, pe de o parte angajatorul este stimulat să investească în ţară datorită cheltuielilor mici, dar angajatul rămâne cu cea mai mică sumă netă în mână din grupul de comparaţie – adică exact ce poate fi mai contraproductiv pentru a reţine şi dezvolta resursa umană.Probabil că o astfel de analiză este punctul de plecare pentru o reformă salariala sustenabila şi nu promisiuni că vor creşte salariile sau că salariile minime nu vor fi impozitate. În România pur şi simplu nu mai există oameni care să muncească. Toate planurile măreţe din PNRR vor fi executate cu vreo 100 de mii de muncitori asiatici, HORECA vă funcţiona în curând numai cu muncitori asiatici.România are nevoie să fie condusă strategic pe un orizont de cel puţin 10 ani. Trebuie definite noi sectoare de competiţie industrială în care să atragem investiţii, trebuie patronate de Preşedinţie, Parlament şi Guvern proiecte curajoase “Cumpără Fabricat în Romania”, sistemele de educaţie şi sănătate trebuie curăţate de oligarhiile de partid şi familie care le fac praf resursele, şcoala trebuie legata de piaţa muncii, avem nevoie de un plan serios pentru a salva demografia.”