de Marcel Fürstenau, comentariu Deutsche Welle
Uniunea Creştin Democrată (CDU) nu a înregistrat niciodată un rezultat atât de slab în cele două landuri federale. A opţinut cu mult sub 30 la sută în aceste două regiuni, odinioară adevărate bastioane ale conservatorilor, în care majoritatea lor absolută era ceva firesc. Cu siguranţă mulţi creştin-democraţi se simt cuprinşi de teamă când privesc cifrele din Baden-Württemberg şi Renania-Palatinat. Cu şase luni înaintea alegerilor generale din septembrie, partidul trebuie să-şi pună mai mult decât oricând întrebarea cum poate evita alunecarea în prăpastie.
Aceasta fiindcă şi la nivel federal tendinţa este nefavorabilă. În actualul sondaj „Deutschlandtrend”, CDU nu mai întruneşte, împreună cu sora ei bavareză CSU, decât 33 la sută din intenţiile de vot. Este o valoare care s-ar putea diminua suplimentar ca urmare a scandalului de corupţie cu măşti anti-coronavirus, în care sunt implicaţi politicieni ai ambelor formaţiuni. Rezultatul slab obţinut la alegerile regionale de duminică se explică incontestabil şi prin greşelile de neiertat ale deputaţilor care au renunţat între timp la mandatul lor din Bundestag. Dar CDU ar face bine să caute cauzele înfrângerii şi în altă parte.
Scandalul cu măştile a fost doar catalizatorul prăbuşirii
Chiar dacă CDU ar fi fost în forma sa maximă, i-ar fi fost, fără îndoială greu să câştige alegerile în ambele landuri federale. Probabil că şefa guvernului regional din Renania-Palatinat, social-democrata Malu Dreier, ar fi câştigat un nou mandat şi fără mizerabila performanţă a creştin-democraţilor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru premierul landului Baden-Württemberg, ecologistul Winfried Kretschmann. Dar ceea ce trebuie să le dea de gândit politicienilor creştin-democraţi este următorul lucru: în cele două landuri nu mai e nevoie de ei pentru realizarea unei coaliţii guvernamentale stabile.
În Renania-Palatinat este foarte probabilă menţinerea coaliţiei de până acum, compusă din social-democraţi, ecologişti şi liberali. Şi în Baden-Württemberg o astfel de coaliţie ar întruni majoritatea după alegerile de duminică. Primul şi singurul premier ecologist regional, Winfried Kretschmann, ar putea teoretic să nu coopteze CDU la guvernare. El conduce landul împreună cu conservatorii din 2016, dar oare mai vrea să continue cooperarea cu un partener atât de slăbit?
Era Merkel se termină la fel ca era Kohl
În favoarea continuării formulei guvernamentale de până acum, în sud-vestul Germaniei este următorul argument: ecologiştii sunt acolo atât de conservatori încât pot fi consideraţi o copie a CDU. De aceea coaliţia lor a funcţionat atât de bine la nivel regional, şi de aceea recomandă ceva similar la nivel federal. Şi la Berlin, ecologiştii şi-au propus să acceadă neapărat la guvernare după alegerile generale din septembrie. Aparent, ei nu vor putea realiza asta decât alături de creştin-democraţi. În ciuda actualei slăbiciuni a conservatorilor, se pare că nu există (încă) alternativă la o majoritate conservator-ecologistă în era post-Merkel.
Angela Merkel nu va mai candida pentru un nou mandat, după 16 ani în care a condus executivul federal. Prăbuşirea partidului ei cu puţin timp înaintea încheierii erei Merkel aminteşte de sfârşitul mentorului ei politic, Helmut Kohl, care a fost cancelar german între anii 1982- 1998, tot vreme de 16 ani. Şi el a lăsat în urmă o Uniune Creştin Democrată slăbită, care s-a trezit pe băncile opoziţiei după alegerile pierdute în 1998. Ţinând cont de sondajele actuale, tabăra conservatoare se poate măcar consola cu perspectiva rămânerii la guvernare. Dar ar trebui să facă urgent pregătirile în acest sens, din perspectivă strategică şi de personal.
CDU trebuie să-şi desemneze urgent candidatul la funcţia de cancelar
Germania şi restul lumii vor să ştie cine va fi succesorul Angelei Merkel, în cazul în care CDU va forma guvernul după alegerile din septembrie, în ciuda rezultatului slab pe care-l va obţine. Următorul cancelar s-ar putea numi Armin Laschet (CDU) sau Markus Söder (CSU), premierul regional al Bavariei. Unul din ei va fi următorul şef al guvernului federal. Cu cât vor lua mai rapid această decizie, cu atât mai repede vor reuşi CDU şi CSU să depăşească actuala criză. Atunci vor şti şi ecologiştii cu cine vor avea de-a face, dacă o coaliţie conservator-ecologistă va avea majoritatea.
Şi electoratul german ar trebui să se gândească în cine ar avea mai mare încredere: într-un cancelar Laschet sau într-un cancelar Söder. Ambii vor avea sarcina dificilă, pe durata campaniei electorale, să retuşeze imaginea şifonată a formaţiunii lor. Este o corvoadă pentru care nu-i invidiază nimeni, dar care trebuie îndeplinită, independent de rezultatul alegerilor parlamentare.
