PNRR-ul României a fost aprobat în 2021 și a fost revizuit în decembrie 2023 printr-o decizie a Consiliului UE. Revizuirea a introdus modificări de ținte și jaloane (etape concrete de implementare) și un nou capitol – RePowerEU, pentru tranziția energetică rapidă. Ministerul Energiei coordonează în total cinci investiții și cinci reforme, cu 11 ținte și 15 jaloane, transmite Europa Liberă.
Ce proiecte au probleme?
✔ Producția de hidrogen verde – proiect implementat de OMW Petrom, pe platforma de la Brazi.
Pentru ca această investiție să poată fi finalizată prin PNRR, e nevoie de trei modificări ale proiectului inițial, spune Ministerul Energiei.
- Termenul de finalizare se prelungește de la T4 2025 → 31 august 2026.
- Indicatorul cantitativ scade de la 60 MW la 45 MW, cu reducerea bugetului.
- Descrierea țintei se schimbă: accentul se mută de la „instalație pusă în funcțiune” la „livrarea și recepția stivelor de electroliză”.
Dacă aceste modificări nu sunt acceptate complet de Comisia Europeană, există pericolul ca ținta să nu poată fi îndeplinită, ceea ce ar atrage penalități și pierderea fondurilor, se menționează în memorandum.
✔ Centrale de cogenerare în gaz –deficit de finanțare de 57,77 milioane de euro;
Trei centrale în cogenerare pe gaz urmau să fie construite în România, cu banii din PNRR: la Constanța, Arad și Craiova. Dacă în primele două municipii lucrările au început deja și sunt la peste 30% implementare, proiectul de la Craiova a picat, după două licitații anulate.
Ceea ce înseamnă că se reduce capacitatea de producție energie asumată inițial, de la 300 MW la doar 83 MW, cu o diminuare proporțională a bugetului alocat în PNRR.
În plus, Ministerul Energiei a raportat și probleme de deficit de finanțare pentru cele două centrale care sunt în construcție = 33,5 milioane de euro pentru Constanța și 24,2 milioane de euro pentru Arad.
În total e nevoie de 57,7 milioane de euro pentru ca cele două centrale să fie construite fără să se piardă finanțarea din PNRR.
Ministerul propune ca acest deficit să fie acoperit fie din economii interne ale PNRR, fie din bugetul de stat.
✔ Lanț industrial pentru baterii și panouri fotovoltaice
Ministerul Energiei a anunțat că renunță definitiv la investițiile în această submăsură, ceea ce înseamnă 150 de milioane de euro. Banii nu se pierd, spune ministerul, ci se transformă din împrumut în grant.
Doi dintre beneficiarii de fonduri din această măsură au cerut unilateral încetarea contractelor, dar în cazul celorlalți le va fi reziliat contractul de către minister.
Cea mai importantă investiție cu fonduri din această măsura urma să fie o fabrică de panouri fotovoltaice la Bârlad, în judeţul Vaslui, cu un ajutor de stat de 32,92 milioane euro şi o capacitate de 1.500 MW/an.
✔ Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile – componentă din RePower EU
Riscul asociat acestei investiții este legat de nepreluarea de către Comisia Europeană în Decizia de modificare a PNRR a propunerii de decalare a termenului din până în trimestrul al patrulea din 2026.
Penalizarea maximă în caz de neîndeplinire satisfăcătoare a acestei măsuri este de 132.136.905 euro, spune Ministerul Energiei.
