Criza din Rusia a împins Transnistria pe marginea prăpastiei

Efectele crizei financiare din Rusia asupra economiei Transnistriei, administrate de un regim separatist pro-rus, nu mai pot fi ascunse. Bătrânilor din regiunea transnistreană le-au fost tăiate cu mult pensiile, iar persoanele defavorizate au rămas fără gratuități, comentează Deutsche Welle.
ANALIZA DEUTSCHE WELLE:
Și acesta este doar începutul, spun economiștii, care anticipează un colaps „ce ar putea împinge Transnistria spre o catastrofă umanitară”.
Începând cu 1 ianuarie, pensionarii din stânga Nistrului vor fi lipsiți de jumătate din adaosul la pensie pe care îl primeau până acum ca supliment oferit de Rusia. Aceasta înseamnă că vor primi cu aproape 5 dolari mai puțin – mult dacă ținem cont de faptul că pensia minimă în Transnistria abia dacă ajungea până acum la echivalentul a 50 de dolari.
Cadou de la „Moș Șevciuk”
Inițiativa de a reduce pensiile aparține șefului administrației separatiste, Evghenii Șevciuk, și a fost emisă chiar în seara de Revelion, pe 31 decembrie 2014.
În dispoziția emisă de Șevciuk nu se spune de ce a fost redus adaosul la pensii. În schimb, este specificat că sunt necesare 85 de milioane de ruble transnistrene pentru ca autoritățile de la Tiraspol să își permită să le achite.
Pentru comparație: în luna noiembrie 2014, în bugetul Transnistriei au fost acumulate venituri de 105 milioane de ruble transnistrene (10.1 milioane dolari), iar pentru achitarea pensiilor, salariilor și alocațiilor sociale în regiune sunt necesare 190 milioane de ruble (17 milioane dolari). Șeful adjunct al „executivului” din regiunea transnistreană susține că veniturile s-au redus dramatic, deoarece agenții economici din regiune întâmpină probleme din ce în ce mai mari la exportul mărfurilor.
Datoria față de „Gazprom” – 4 miliarde $
Deficitul regiunii transnistrene este acoperit din ajutorul financiar oferit de Rusia, precum și din sursele financiare provenite din „vânzarea” gazelor naturale. În prezent datoria Transnistriei față de compania rusă „Gazprom” se ridică la 4 miliarde de dolari. Cu toate acestea, furnizorul rus nu întreprinde nimic pentru a-și recupera datoriile.
Pentru a-și spori veniturile, recent, autoritățile separatiste de la Tiraspol au introdus noi „taxe vamale” pentru diverse produse. Potrivit unui studiu realizat de „Expert-Grup”, PIB al Transnistriei s-ar putea reduce cu 3-5 la sută, daca Tiraspolul va refuza să implementeze prevederile Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Autoritățile secesioniste au primit constant ajutor din partea Rusiei pentru acoperirea deficitului bugetar. Experții susțin că, odată cu acutizarea crizei financiare din Rusia, aceste ajutoare ar putea fi înjumătățite sau chiar anulate, iar în Transnistria se vor declanșa procese periculoase.
Gata cu gratuitățile
Tot de la 1 ianuarie 2015, în autoproclamata republică moldovenească nistreană au fost anulate călătoriile gratuite în transport public. Persoanele care anterior beneficiau de facilităţi şi înlesniri vor trebui să achite parţial costul biletelor. Potrivit unui comunicat oficial, banii acumulați vor fi direcţionați spre sectorul social – achitarea pensiilor, indemnizaţiilor şi salariilor.
Ex-premierul Republicii Moldova, economistul Ion Sturza, susţine că situația Transnistriei va deveni din ce în ce mai dramatică, pe măsură ce Kremlinul renunță la proiectul său privind înființarea Novorosiei, ca urmare a rezistenței de care dă dovadă Ucraina. „Situaţia Transnistriei este absolut dramatică. Ei (regimul de la Tiraspol – n.n.) îşi acoperă astăzi cheltuielile în proporţie de numai 20% din necesar. Restul banilor vin ca suport din Federaţia Rusă. Dar din cauza dificultăților financiare din Rusia, acești bani încep să nu mai vină”, a spus Sturza.
„Președintele” și „premierul”: „Măcar să supraviețuim”
În luna noiembrie 2014, așa-numitul premier transnistrean, Tatiana Turanskaia, a recunoscut că „veniturile bugetare în Transnistria sunt de patru ori mai mici decât resursele financiare necesare pentru a menține o situație normală”. Ea a spus că Transnistria are nevoie urgent de o infuzie de 18 miliarde de ruble transnistrene. „Obiectivul guvernului este să pregătească diferite scenarii pentru a putea asigura măcar un minimum care să mențină viața republicii”, a spus Turanskaia în cadrul unui interviu acordat așa-zisei televiziuni de stat din Transnistria.
Criza economică în regiunea transnistreană s-a făcut simțită în vara lui 2014, când autoproclamatele autorități de la Tiraspol au fost nevoite să taie din salariile bugetarilor și să achite pensiile cu întârziere. Moscova anunțase încă atunci că nu va mai trimite bani în Transnistria pentru a plăti suplimente la pensii, deoarece a constatat că o parte din bani erau furați.
Într-o intervenție publică la sfârșitul anului 2014, liderul transnistrean, Evghenii Șevciuk, a recunoscut că-și „face griji pentru economia regiunii”. El a admis că în 2015 „este posibil ca autorităţile să nu aibă bani pentru plata salariilor şi pensiilor”.