Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) este pregătit să lupte din nou cu Comisia Europeană şi să lanseze şi un proces în instanţă în cazul în care aceasta ar respinge din nou iniţiativa cetăţenească cu privire la regiunile naţionale, a declarat preşedintele CNS, Balázs Izsák, într-o conferinţă de presă care a avut loc la Cluj-Napoca, ca răspuns la întrebarea adresată de agenţia ungară de presă MTI.
Balázs Izsák a analizat comemorarea şi marşul care au avut loc cu ocazia Zilei Libertăţii Secuilor, la Târgu Mureş, la care au fost invitaţi şi reprezentanţii mişcărilor de autonomie catalane, basce şi sileziene, care au participat acum şi la conferinţa de presă.
Preşedintele CNS a amintit că iniţiativa cetăţenească europeană intitulată „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale” a fost depusă în 4 martie, care acum apare pe pagina de internet a UE ca fiind admisă. Cu toate acestea, iniţiatorii sunt pregătiţi şi de o posibilă respingere, caz în care vor fi gata să lanseze un proces în instanţă, a spus Balázs Izsák.
Politicianul a spus că în termen de o lună va avea loc o audiere în CE cu comisarul responsabil de această problemă, iar în termen de şase luni urmează o altă audiere în Parlamentul European. Apoi, în termen de şase luni, CE trebuie să decidă dacă va legifera această chestiune. Dacă acest lucru nu se întâmplă, iniţiatorii vor urma calea legală, la fel ca iniţiatorii Minority SafePack, a mai adăugat Balázs Izsák.
În procesul precedent, iniţiat cu privire la înregistrarea iniţiativei, CE a ridicat numeroase contraargumente pe parcursul a şase ani, însă CNS le-a infirmat pe toate, a explicat politicianul maghiar. Din acest motiv, nu îşi poate imagina „ce ar mai putea inventa” CE, dar sunt pregătiţi „să lupte din nou cu Comisia Europeană”, a spus Balázs Izsák.
În opinia sa, comemorarea şi marşul de anul acesta dedicate Zilei Libertăţii Secuilor, de la Târgu Mureş, au fost o reuşită, în ciuda faptului că numărul participanţilor este în scădere de la an la an. Politicianul a spus că nu este în măsură să critice comunitatea pentru ale cărei drepturi luptă, însă crede că o prezenţă mai mare ar da un impuls mai mare solicitărilor. „Atâta timp cât vor veni cel puţin cinci sau zece oameni”, el va continua să parcurgă drumul de la obeliscul dedicat martirilor secui şi până la Prefectura Judeţului Mureş, a mai adăugat.
László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), a subliniat că la 35 de ani de la schimbarea regimului din România şi la 104 de ani de la Trianon, autorităţile române incriminează conceptul de autonomie şi nu îşi îndeplinesc promisiunile referitoare la minorităţile naţionale cuprinse în Declaraţia de la Alba Iulia. Politicianul maghiar a numit absurd faptul că în timp ce autonomie pe baze etnice există în mai multe state din Europa, în România nici măcar nu poate fi folosită denumirea de „Ţinutul Secuiesc”.
Reprezentând Congresul Naţional Catalan, Toni Strubell, membru al comisiei internaţionale a organizaţiei, a declarat că minorităţile europene autohtone sunt subreprezentate în UE şi a subliniat că viitorul Europei depinde de respectarea drepturilor regiunilor şi naţionalităţilor.
Jerzy Gorzelik, preşedintele Silesian Autonomy Movement, a subliniat că UE trebuie să protejeze diversitatea culturală, iar autonomia ar putea reprezenta o soluţie universală pentru regiunile europene.
Luke Uribe-Etxebarria, membru al Partidului Naţional Basc şi al Senatului Spaniol, a vorbit despre modul în care în Europa practica autonomiei s-a dovedit deja a fi de succes în păstrarea unor culturi autohtone.
Întrebat de un jurnalist, Balázs Izsák a spus că prefectul maghiar al judeţului Mureş ar fi putut prelua personal documentul înaintat după marşul de luni, întrucât nu ar fi făcut decât să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu.
Potrivit lui László Tőkés, pentru maghiarii şi secuii din Transilvania autonomia reprezintă un subiect de o importanţă capitală, iar faptul că UDMR a salutat evenimentul doar prin intermediul unuia dintre reprezentanţii săi în parlament, printr-o scrisoare, este „incalificabil”, mai ales că în judeţul Mureş, UDMR are atât un prefect, cât şi un preşedinte de consiliu judeţean, iar în Târgu Mureş, un primar. „Se poate constata clar că aici, în Transilvania, situaţia cooperării naţionale nu funcţionează”, a afirmat Tőkés. Politicianul maghiar a abordat şi situaţia din Ucraina, spunând că fiind vorba de o ţară multietnică, atunci când se va crea pacea, marile puteri trebuie – inevitabil – să rezolve şi situaţia minorităţilor.
