Comuna Vârfu Câmpului din județul Botoșani, în care și-au stabilit domiciliile în mod fictiv aproximativ 10.000 de cetățeni ucraineni, din Republica Moldova ori Federația Rusă, a avut cea mai scăzută prezență la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică.
Potrivit datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, în comuna Vârfu Câmpului au votat doar 14,57% din totalul celor 9.874 de alegători înscriși pe listele electorale permanente. Mai exact, la cele șapte secții de votare din această comună și-au exprimat dreptul de vot doar 1.439 alegători, dintre care 1.208 se aflau pe listele permanente, iar 229 au votat pe listele suplimentare.
La două dintre secții, fiecare cu peste 1.900 de alegători pe listele permanente, prezența la urne a fost de doar 2,56% și respectiv, 2,54%.
În luna noiembrie a anului trecut, la Vârfu Câmpului au fost efectuate zeci de percheziții în cazul cetățenilor ucraineni stabiliți fictiv în această comună. Ancheta a vizat destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației din cadrul unor primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparțineau unor cetățeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netransportabili sau plecați în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor.
Astfel, în comuna Vârfu Câmpului din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, majoritatea având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declarații de luare în spațiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverințe emise de reprezentanți ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.
Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro și variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar.
