Nicolae Ciucă a vorbit, miercuri, liberalilor de la filiala PNL Ialomiţa despre dezvoltarea comunităţilor, comunelor, oraşelor precum Slobozia, Urziceni, Fierbinţi-Tărg sau Dridu. Liderul partidului le-a mărturisit celor prezenţi la evenimentul de lansare a candidaţilor filialei PNL Ialomiţa, că iniţiat nu urmărea sitcomul „Las Fierbinţi” fiindcă i se părea că „prea mult duce în derizoriu viaţa de la ţară, din satul românesc”, lucru care îl deranja. „Ulterior, din păcate, l-am urmărit coerent pentru că prezenta oarecum o realitate şi asta este dureros, pentru că am ajuns să parodiem. Doar că diferenţa acolo este că nu a fost parodiată viaţa la ţară şi viaţa la sat, acolo a fost şi este parodiată politica făcută la nivelul comunelor, la nivelul unor localităţi care au rămas sub un nivel de dezvoltare, mult sub nivelul aşteptărilor”, a mai afirmat Ciucă.
„De regulă, când vine vorba despre Ialomiţa, despre Bărăgan, toată lumea vorbeşte despre agricultură. Eu nu am să vorbesc de agricultură, pentru că, cu certitudine, o face mai bine decât mine, domnul secretar de stat la Agricultură, Costin Telehuţ, şi şi-a făcut datoria cum se cuvine pentru tot ceea ce înseamnă relevanţa, importanţa şi semnificaţia domeniului agricol pentru ţara noastră. Din păcate, atunci când vine vorba de agricultură, se vorbeşte foarte mult despre subvenţii. Subvenţiile pentru România sunt cât se poate de consistente şi ele vin de la Uniunea Europeană. De aceea vreau să spun că mulţi politicieni vin şi vorbesc despre agricultură şi subvenţiile din agricultură, pentru că vorbeşte de banii pe care îi primeşti din altă parte, nu de banii pe care îi produci şi cu care vrei să vii să sprijini un domeniu, cu adevărat, şi să te implici într-un domeniu care înseamnă cu mult mai mult decât producţia de materie primă. PNL nu a făcut altceva decât să promoveze oameni competenţi, oameni dedicaţi, oameni care au făcut ceva în viaţa lor profesională şi sunt în măsură să facă ceva pentru comunitate. Asta înseamnă dezvoltare”, a afirmat Nicolae Ciucă, miercuri, în faţa liberalilor de la PNL Ialomiţa, la evenimentul de lansare a candidaţilor la alegerile locale.
„PIB la nivelul judeţului Ialomiţa este 13,3 miliarde, ceea ce reprezintă 0,8% din valoarea totală a PIB la nivel naţional. PIB pe cap de locuitor este de 10.855 de euro cu 35,3% mai mic decât media valorii PIB pe cap de locuitor la nivel naţional. Salariu mediu net este de 3,554 lei, cu aproximativ 18% mai mic decât media la nivel naţional, iar valoarea cumulată a cifrei de afaceri a primelor 10 firme din judeţul Ialomiţa este de 4,9 miliarde lei. Pornind de la aceste cifre, oameni buni, nu vreau decât să vin să subliniez ceea ce a făcut primarul Dragoş Soare la Slobozia şi ceea ce au trecut fiecare dintre ceilalţi doi candidaţi, şi doamna Martinescu la Urziceni şi doamna Barcari la Feteşti şi toţi ceilalţi primari de oraşe, de comune, în sensul în care să urmărească dezvoltarea a tot ceea ce înseamnă infrastructură şi să pună în valoare potenţialul judeţului Ialomiţa”, a mai spus liderul PNL.
Acesta l-a lăudat pe primarul din Slobozia, Dragoş Soare, despre care a spus că a semnat contracte pentru proiecte care au în vedere dezvoltarea oraşului în valoare de 100 milioane euro.
„Eu nu cred că în această sală, în acest judeţ, în oraşele şi comunele dvs, nu există acea dorinţă de dezvoltare, pentru că până la urmă este vorba de dezvoltare economică, care se face prin creativitate şi iniţiativă. Rolul nostru aici, candidaţii filialei PNL Ialomiţa este acela de a face în aşa fel încât să venim cu acele soluţii prin care, aşa cum a făcut domnul primar Soare care a reuşit să investeasc, până acum, dacă nu mă înşel, 40 milioane euro în dezvoltarea învăţământului. A semnat contracte care vizează şi alte obiective de dezvoltare în municipiul Slobozia şi valoarea totală a proiectelor dvs, dacă nu mă înşel, este de 100 milioane euro. Asta înseamnă dezvoltare liberală. Asta înseamnă să avem un om care este dedicat comunităţii, care vrea să schimbe”, a completat Nicolae Ciucă.
Liderul liberalilor a vorbit şi despre sitcomul „Las Fierbinţi” şi a precizat că iniţial nu urmărea serialul pentru că prezenta o realitate dureroasă. El a subliniat că parodierea în acest sitcom nu e a cetăţenilor de acolo, a vieţii de la ţară sau sat, ci a clasei politice, este parodiată politica făcută la nivelul comunelor, la nivelul unor localităţi care au rămas cu mult sub nivelul de dezvoltare dorit.
„Pornind de la acele cifre ca să putem să avem valoare adăugată, să putem să avem dezvoltare, Slobozia, Urziceni, Feteşti, Fierbinţi, de ce nu, Dridu şi nu e o glumă. Sunt om de la ţară. Vă spun că iniţial nu mă uitam la filmul acela (Las Fierbinţi – n.r.), mă deranja că mi se părea că prea mult duce în derizoriu viaţa de la ţară, din satul românesc. Ulterior, din păcate, l-am urmărit coerent pentru că prezenta oarecum o realitate şi asta este dureros, pentru că am ajuns să parodiem. Doar că diferenţa acolo este că nu a fost parodiată viaţa la ţară şi viaţa la sat, acolo a fost şi este parodiată politica făcută la nivelul comunelor, la nivelul unor localităţi care au rămas sub un nivel de dezvoltare, mult sub nivelul aşteptărilor. Atunci cred că este foarte important să revenim la toate aceste oraşe, comune, pe care le-am enumerat, inclusiv Fierbinţi, inclusiv Dridu, parodiate cum spuneam în film, dar nu localităţile şi nu cetăţenii. Ca să fiu foarte clar înţeles şi modul cum se face politică acolo este un semnal pentru toată ţară să nu se mai întâmple chestiunea aceasta”, a povestit Ciucă.
„De ce la Slobozia, la Feteşti sau la Alexeni nu poate să existe hub de start up, de ce nu se pot dezvolta centre de inovare?”, s-a mai întrebat preşedintele PNL.
„Există suficientă resursă umană, suficientă creativitate. Românii sunt mintoşi. Trebuie doar să li se creeze cadrul general pe care să îşi pună în valoare creativitatea şi iniţiativa. Trebuie să facem politică cu oameni, pentru oameni, în secolul 21. Acesta e rolul pe care eu îl văd pentru fiecare dintre cei care astăzi stau pe scenă în faţa dumneavoastră. Toate administraţiile liberale din România cumulat au peste 52% din valoarea fondurilor europene care au intrat în România. Când vine vorba de bani, şi foarte bine s-a spus aici, că unii edili vin şi spun că au reuşit să facă sisteme de canalizare, sisteme de apă, drumuri, în unele localităţi s-au dezvoltat reţelele de gaze”, a conchis Ciucă.
