de Bogdan Tiberiu Iacob preluare Inpolitics
Premierul Florin Cîțu a luat azi, după tragedia de la Constanța, decizia de identifica și sancționa dur doi acari Păun: directorul spitalului de boli infecțioase unde au murit 7 pacienți, și președintele ANMCS. Numai că, stupefiant, Cîțu i-a reproșat celui din urmă că nu a derulat o activitate pe care el însuși o interzisese printr-o OUG din aprilie anul acesta.
Am aflat azi că premierul Florin Cîțu consideră de neacceptat ce s-a întâmplat la Constanța unde 7 pacienți și-au pierdut viața în urma unui incendiu la secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase. El a anunțat că l-a demis pe șeful Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), dr.Vlad Berbecaru. De asemenea, Cîțu a precizat că a cerut primarului Constanța să demită managerul spitalului.
„L-am sunat pe domnul primar al Constantei, Virgil Chițac, si i-am cerut să o demită pe doamna manager al spitalului de boli infectioase. În același timp am semnat ordinul prin care l-am demis pe președintele ANMCS, care de când a intrat în funcție nu a mai facut nicio evaluare și era în atribuțiile sale să facă evaluari în privința acreditărilor spitalelor din România,(s.n.) mai ales că la acest spital din Constanța avem mai multe nereguli, pe care le-am descoperit în acest moment.”, a spus Cîțu.
Există o singură mică hibă.
Prin OUG nr.28 din aprilie 2021, guvernul Cîțu a blocat evaluările în privința acreditărilor spitalelor de urgență pe toată durata stării de alertă și încă 3 luni după încetarea ei.
Art.2
(1) În vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, pe durata stării de alertă declarate în condițiile legii, la care se adaugă 90 de zile de la data încetării acesteia, se suspendă vizitele de evaluare în vederea acreditării unităților sanitare.
Și mai stipula ordonanța: ”În această perioadă, monitorizarea tematică desfășurată de ANMCS urmărește în principal nivelul de conformare la cerințele specifice referitoare la asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de sănătate, a siguranței pacienților și a personalului în condițiile generate de pandemia de COVID-19”.
Spitalul din Constanța era acreditat încă din august anul trecut, pînă în 2025, iar decizia de acreditare a fost luată de Colegiul Director al ANMCS, din care făcea și face parte inclusiv consilierul prezidențial pe sănătate, Loreta Păun, alături de alți 24 de specialiști. Nu făcea parte, însă, Vlad Berbecar, președintele demis azi, numit abia în luna mai.
Va fi eliminat, spre exemplu, consilierul lui Iohannis din Colegiu?
Ironia sorții face ca în urmă cu trei săptămîni, în cadrul unui interviu acordat News.ro, Berbecar să fi vorbit deschis exact despre acest impediment:
”Fiind o situaţie excepţională, care a dus la modificări temporare de structură a spitalelor, aprobate prin autorizaţii sanitare de funcţionare de către Direcţiile de Sănătate Publică, activitatea de evaluare a unităţilor sanitare cu paturi a fost suspendată pentru o perioadă de timp în decursul anului 2020. De altfel, au fost excluse de la vizitele de evaluare spitalele COVID şi suport COVID care nu tratau altă patologie. Modificările de structură şi tratarea exclusiv a pacienţilor cu COVID-19 nu ar fi permis o evaluare completă a serviciilor de sănătate oferite în mod normal de o unitate sanitară,
În această perioadă, ANMCS a efectuat vizite de monitorizare tematică, obiectivul fiind acela de a oferi suport unităţilor sanitare”.
Și acum, să tragem linie și să adunăm.
Potrivit declarațiilor făcute de Berbecar pentru News.ro, în România sunt în prezent 261 de spitale publice şi private din totalul de 763, acreditate de ANMCS în aproape 5 ani.
Două treimi dintre spitalele românești, deci, nu dețin acreditarea care să ofere garanții, între altele, privind corecta funcționare a aparaturii medicale și siguranța pacienților internați.
Cu toate acestea, acreditarea spitalelor a fost stopată pe termen nedefinit de guvernul Cîțu, prin OUG.
Justificat ori ba, nu comentăm acest aspect.
Nu se pot face vizite de evaluare de către experți a acestor spitale, în pandemie, dar se pot face vizite pentru a se ”monitoriza” diverse aspecte ținînd de funcționare. De aici, destule întrebări legitime. Mai are vreun rost să ”monitorizezi tematic” majoritatea zdrobitoare a spitalelor românești, ele neavînd, oricum, acreditări?
Și dacă nu, să înțelegem că respectivele monitorizări ar trebui să vizeze doar spitalele acreditate, deși se prezumă că ele au dat, deja, dovada că sunt corespunzătoare?
Spitalul din Constanța, unde s-a produs azi tragedia, era acreditat încă de anul trecut.
Și totuși, faptele au decurs așa cum am văzut.
Marea întrebare: cum rămîne cu celelalte două treimi dintre spitale, unde dacă se produce o tragedie similară, s-ar constata, sec, că situația e ca la ”Colectiv”, adică lipsă totală de autorizații, dar de această dată în deplină cunoștință de cauză?
Ce măsuri ar fi putut fi luate în cazul în care o inspecție a ANMCS la Constanța ar fi constatat, spre exemplu, că instalația electrică nu e corespunzătoare?
S-ar fi ridicat acreditarea spitalului, abia obținută?
Și cum s-ar fi putut face asta, din moment ce OUG 28 a avut tocmai misiunea de a rezolva un pericol iminent: ”Nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgență și nereglementarea cât mai rapidă a perioadei de suspendare a vizitelor de evaluare în vederea acreditării unităților sanitare și a prelungirii ciclului de acreditare, precum și a perioadei de acreditare pot conduce la afectarea în mod grav a sănătății populației în perioada imediat următoare, prin neasigurarea necesarului de servicii medicale”, după cum suna expunerea de motive.
Avem de a face cu o imensă contradicție: pe de-o parte, de dragul bunei funcționări a spitalelor în pandemie, guvernul Cîțu a stopat evaluarea lor de către experți, afirmînd în OUG că această evaluare poate afecta grav sănătatea populației. Iar pe de altă parte, acum, cînd se petrece o nouă tragedie, denunță tocmai neevaluarea spitalelor de către respectivii experți.
