Cine vrea capul lui Firea

0
65

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

În cîteva cuvinte: nu pentru că e primarul general care patru ani nu a făcut mai nimic, afară de aiuritoare campanii sociale implicînd vacanțe pentru bătrîni sau olimpici, fertilizări in vitro ori testări anti-Covid. Ci pentru că e în poziția să producă un ”accident” care ar putea să genereze foarte mare deranj pe stînga politicii.

Să o spunem simplu și direct: dacă Gabriela Firea cîștigă pentru a doua oară primăria generală, ea se califică drept cel mai bun produs post-decembrist al social-democrației, după Ion Iliescu. Pentru că faptele ”vorbește”.
PSD nu a produs pînă azi decît doi politicieni care au cîștigat funcții mari prin vot: președintele Ion Iliescu și primarul general Gabriela Firea.
Restul starurilor, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Nicolae Văcăroiu, Victor Ponta, Liviu Dragnea etc au fost mereu numiți în funcții mari, nu aleși. Iar cînd au candidat la primăria generală ori la șefia statului, au pierdut.

Sorin Oprescu a subliniat marea problemă a pesediștilor atunci cînd a pierdut de două ori cu ei primăria generală, și a cîștigat-o de două ori în pofida lor, după ce părăsise formațiunea.

Una peste alta, PSD cam duce lipsă, de prea multă vreme, de personalități suficient de puternice pentru a cîștiga niște alegeri prin votul a milioane de români, că e vorba de electoratul țării ori doar al capitalei.

Cum/necum, Gabriela Firea a spart această tradiție nefastă în 2016.
Dintr-un outsider al politicii, venită din lumea presei, ea a devenit o stea politică destul de rapid, pînă la a se vorbi despre ea ca despre un potențial lider al partidului și chiar candidat prezidențial.

Și asta, doar cu o victorie în alegeri.
Ce ar fi după a doua?
Simplu: Firea ar avea dreptul și chiar obligația să revendice atît conducerea PSD cît și candidatura prezidențială din 2024.

Ce șanse ar mai avea în fața ei unul ca Ciolacu, sau Orlando Teodorovici, ori Grindeanu ca să înșirăm cîteva nume vehiculate drept candidați la șefia PSD? Oameni care abia de au intrat în parlament, pe liste de partid, și nu chiar în toate încercările?
Doi dintre cei patru președinți de pînă acum ai țării, Băsescu și Iohannis, au cîștigat venind din poziția de primari de oraș, ceea ce întărește ideea că primăriile sunt trambuline excelente, în ciuda faptul că marii politicieni de la noi în general le evită. Și ce carte de vizită mai bună ar putea prezenta un candidat la prezidențialele din 2024 decît două victorii la primăria generală?

O asemenea perspectivă deranjează prea multe interese, începînd cu Ciolacu și terminînd cu Ponta, pentru a nu impune măsuri dure. S-ar putea ca nici unele cancelarii occidentale, calate pe ideea președintelui obligatoriu de dreapta în România, să nu fie încîntate de ascensiunea unui candidat important pe stînga, pentru 2024.
Liderul Pro România își pregătește cu multă atenție candidatura la prezidențialele din 2024, Marcel Ciolacu nu concepe să rateze menținerea unui statut la care nici nu visa cînd își făcea firmă de covrigi în Buzău, pînă și Dragnea o avea frisoane în pușcărie la gîndul că partidul ar ajunge la cea care l-a înfruntat fățiș cînd alții erau curajoși doar în propria vizuină.

Pentru ca toate astea să nu se întîmple, Firea trebuie blocată din cursa spre al doilea mandat.
Și asta se va întîmpla, în opinia noastră, mai mult decît sigur. Poziționarea neașteptat de agresivă a lui Robert Negoiță împotriva sa e doar un semnal care i se dă, ca să înțeleagă.
Victor Ponta, pe de altă parte, deși nu pare foarte interesat de primăria generală și caută alte variante, va intra și el în cursă, finalmente, dacă de asta va fi nevoie ca să o bareze pe Firea.

Jocurile sunt foarte mari peste capul actualei primărițe, probabil nu a exagerat aseară, la Antena 3, cînd a vorbit de apăsarea unui buton atomic împotriva sa. „Am fost foarte dezamăgită de declaraţiile care s-au făcut ieri. Mă refer şi la Robert Negoiţă, şi la Victor Ponta. Nu mă aşteptam. Am fost sunată azi de diverse persoane să-mi spună că undeva s-a apăsat pe un buton nuclear împotriva mea. Nu îmi plac conspiraţiile, dar trebuie să ne dea de gândit. Persoane cu care colaboram foarte bine, brusc şi-au schimbat opinia”.

Iar unele gafe majore din ultimele zile – nu treci la lamentări implicînd graviditatea și nu vorbești tu însăți de retragere nici măcar sub formă de glumă cînd asta vor să inducă adversarii tăi! – denotă panică din partea ei.
Există un singur element care ar putea să-i dea speranțe Gabrielei Firea și care i-ar putea aduce, teoretic, o nouă victorie chiar în pofida propriului partid.
În 2016, ea a cîștigat Capitala cu un număr mic de voturi – 246.553 – în condițiile unui absenteism masiv: 33,22% prezență la vot în București, în scădere dramatică față de 2012, cînd fusese 44,26%.

Covid 19 va face în mod cert ca prezența să fie și mai redusă în 27 septembrie, poate chiar puțin peste 20%. La asemenea cifre, victoria va fi asigurată de alegătorii devotați candidaților, pe linie de partid ori pe persoană fizică.
Dacă Firea și-a asigurat serviciile unor asemenea alegători, mai ales prin campaniile sale sociale, ar putea da peste cap calculele care se fac pe la spatele său în această perioadă și pe care ea însăși le denunță public.
Dar un asemenea risc e cunoscut și de sforari, astfel că cea mai sigură variantă rămîne tot forțarea ei, într-o formă sau alta, să se retragă din cursă înainte de alegeri. Deocamdată, Gabriela Firea spune public că nu. Dar parcă fără vigoarea și convingerea de altădată. Iar faptul că în sprijinul ei a sărit pînă acum doar penalul Piedone e mai degrabă un semn rău decît unul încurajator.