In Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se vorbeşte despre necesitatea alinierii „sistemului de impozitare cu actuala şi viitoarea etapă de dezvoltare economică a României”. „În scopul echilibrării structurii dintre veniturile din consum şi veniturile fiscale recurente, este esenţial să înţelegem evoluţiile actuale din zona de impozitare a ţărilor UE. Analiza externă a arătat că domenii precum sarcina fiscala pe veniturile persoanelor fizice , precum şi impozitele pe proprietate ar trebui comparate cu alte politici elaborate la nivelul UE pentru a evalua eficienţa actuală a legislaţiei româneşti, precum şi aspectele care trebuie îmbunătăţite. Acesta este motivul pentru care este necesar să înţelegem mai bine, cel puţin la nivel teoretic, oportunităţile de dezvoltare a politicilor în ceea ce priveşte impozitul pe proprietate, impozitul pe profit precum şi sarcina fiscala aferenta veniturilor persoanelor fizice prin comparaţie cu politicile privind taxarea din statele membre UE”, se arată la capitolul „Reforma fiscală” din PNRR.
Ce urmează conform PNRR:
–Sistemul actual de impozitare a proprietăţii nu ţine cont de obiectivele unei economii durabile (de exemplu, criterii de eficienţă energetică la modelarea bazei impozabile la impozitarea proprietăţile imobiliare, respectiv principiile unor emisii reduse de CO2), respectând în acelaşi timp principiile autonomiei locale din România.
– impozitarea muncii, aşa cum este în prezent, prezintă un impact distorsionant mare şi nu asigură un efect substanţial de redistribuire, motiv pentru care scăderea acestei sarcini este esenţială pentru a restabili eficienţa sistemului pe termen lung. O altă provocare este legată de sustragerea contribuabililor de la înregistrarea veniturilor şi, implicit, reducerea bazelor de impozitare.
-Revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal vizează sa identifice distorsionările şi domeniile în care se poate dezvolta legislaţia fiscală incidentă, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit şi contribuţiile la asigurările sociale (CAS, CASS, CAM) precum şi impozitarea proprietăţilor, astfel încât să fundamenteze decizii pentru o retragerea treptată a stimulentelor fiscale excesive, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit şi CAS, CASS, CAM, fără a fi afectată creşterea economică şi dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală. Legislaţia fiscală românească va face obiectul unei analize amănunţite, cu asistenţa tehnică, în special în domeniul impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate pe veniturile obţinute de persoane fizice, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale de care pot beneficia cu titlu de excepţie) şi impozitele pe proprietate (i.e. impozite locale).
-Revizuirea principiilor privind impozitul pe proprietate, în special în ceea ce priveşte diferitele regimuri de impozitare a clădirilor, în funcţie de statutul proprietarului (persoană juridică sau fizică), vizează abordarea potenţialului arbitraj între cele două sisteme de impozitare, aplicabile persoanelor fizice şi persoanelor juridice care obţin venituri din proprietăţile imobiliare, precum si stabilirea automatã a valorii impozabile a proprietăţilor supuse impozitelor locale. Obiectivul celei de-a doua mãsuri este întreruperea practicii de folosire a unei baze impozabile care nu este legată de valoarea de piaţă.