Ministerul Apărării din România aşteaptă opinia statelor ai căror morţi de război se odihnesc în cimitirul militar din Valea Uzului, acesta este motivul pentru care întârzie o nouă rundă de consultare a instituţiilor române şi maghiare care sunt responsabile cu îngrijirea mormintelor militare, scrie în ediţia de miercuri a cotidianului transilvănean „Krónika”.
MapN nu a oferit un răspuns concret la întrebarea lansată de
ziar, cu privire la când şi la ce nivel vor continua negocierile
româno-maghiare cu privire la cimitirul militar din Valea Uzului.
Potrivit acordului anterior, o nouă rundă de consultări ar fi
trebuit să aibă loc în luna septembrie, însă Bucureştiul a
solicitat o amânare.
Potrivit răspunsului formulat de Biroul de Presă al
ministerului, cimitirul militar din Valea Uzului poate fi
considerat unul cu caracter multinaţional, astfel că, în baza
reglementărilor internaţionale şi a acordurilor
interguvernamentale, în demersurile iniţiate pentru rezolvarea
situaţiei este necesară consultarea reprezentanţilor tuturor
statelor care au morţi de război înhumaţi în acest cimitir.
Ministrul a comunicat că, până acum, România a încheiat
acorduri bilaterale în domeniu cu nouă state. Printre acestea se
află şi Ungaria, Germania şi Rusia, ţări care au eroi înmormântaţi
în cimitirul militar din Valea Uzului. Cinstirea memoriei eroilor
căzuţi pentru ţară, amenajarea, protejarea şi conservarea
mormintelor şi monumentelor dedicate acestora reprezintă o datorie
sacră a fiecărui stat, a adăugat ministerul, care a specificat,
totodată, că în urma normelor dreptului internaţional umanitar şi a
acordurilor interguvernamentale, există şi obligaţii pentru aceste
state.
“Colaborarea şi consultarea cu reprezentanţii tuturor statelor
care au morţi de război înhumaţi în cimitirul militar din Valea
Uzului sunt parte a acestor obligaţii, care sprijină, totodată,
toleranţa, reconcilierea şi înţelegerea între popoare”, citează
“Krónika” din răspunsul MApN.
Potrivit ministerului, este un interes comun ca memoria tuturor
eroilor căzuţi pentru ţară să fie cinstită, indiferent de
naţionalitatea acestora, respectiv ca fiecare dintre statele care
au morţi de război în cimitirul din Valea Uzului să poată desfăşura
activităţi de comemorare în cimitir.
Péter Szijjártó, ministrul ungar de Externe şi al Comerţului
Exterior a declarat, săptămâna trecută, la Arad, că Budapesta
doreşte ca negocierile între specialişti, iniţiate de partea ungară
cu privire la cimitirul militar din Valea Uzului, care au creat
tensiuni importante, să nu fie împiedicate sau amânate de către
Guvernul României, ci acesta să delege un partener corespunzător
pentru negocieri. “Ne aşteptăm din partea guvernului român, în
primul rând, să prevină alte noi provocări”, a spus ministrul
ungar, făcând referire la comemorările organizaţiilor naţionaliste
române, anunţate pentru data de 25 octombrie, în Valea Uzului.
Şi asta întrucât organizaţiile naţionaliste române, care în
data de 6 iunie au organizat manifestările din cimitir care s-au
terminat cu violenţe, au anunţat o nouă comemorare pentru data de
25 octombrie, Ziua Armatei Române. După cum se arată în postarea de
pe Facebook a organizaţiei “Frăţia Ortodoxă”, simpatizanţii frăţiei
sunt chemaţi la cimitirul din Valea Uzului pentru “a consolida
prezenţa românească într-o zonă în care extremiştii maghiari nu le
permit românilor nici măcar intrarea, în ciuda faptului că ţara
aceasta se numeşte România”.
Cealaltă organizaţie, “Calea Neamului” a scris, pe pagina sa de
Facebook, că a anunţat comemorarea la Primăria Dărmăneşti, iar la
evenimentul care va începe la ora 17 va avea loc o procesiune cu
150 de torţe, menită să cinstească memoria eroilor români
înmormântaţi în cimitir.
Într-o sinteză publicată la 12 iunie, Oficiul Naţional pentru
Cultul Eroilor (ONCE), subordonat Ministerului Apărării din
România, a clarificat faptul că soldaţii români despre care se
credea, anterior, că se odihnesc în cimitirul militar din Valea
Uzului, nu au fost înhumaţi aici, iar potrivit ministerului, în
cimitirul de la graniţa judeţelor Harghita şi Bacău, care este
revendicat de ambele părţi, se odihnesc 11 soldaţi români.
