de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
Președintele PNL a ieșit azi la rampă cu anunțul convocării Consiliului Național pentru duminică, zi în care ar urma să fie convocat congresul partidului pe data de 25 septembrie. O împingere neașteptată cu 10 zile față de data vehiculată anterior, în condițiile în care destule voci au spus deja că toamna s-ar putea să nu fie cea mai strălucită perioadă, din cauza anunțatului val 4 al pandemiei. Mai logic ar fi fost să se profite de relaxarea de la începutul verii și să se organizeze congresul la termen, adică în luna iunie. Doar că asta ar fi însemnat văduvirea lui Ludovic Orban de posibilitatea apăsării butonului nuclear anti-Cîțu: moțiune de cenzură.
Plasarea congresului la cca.o lună de la debutul sesiunii parlamentare de toamnă asigură opoziției răgazul lejer necesar inițierii și depunerii unei moțiuni de cenzură contra guvernului Cîțu, în primul rînd pe motiv de PNRR. Pentru că, indiferent de situație, guvernul Cîțu deja a zbîrcit-o rău cu planul, și e sigur, de acum, că toamna îl va prinde fără un chior european în buzunare.
În varianta optimistă, cele 3,96 miliarde reprezentînd avansul pe care România îl primește de la Comisia Europeană pentru PNRR vin mult după congresul PNL, prin octombrie-noiembrie, pentru că PNRR-urile țărilor UE abia vor primi votul final al Consiliului European la sfîrșitul lui august.
Nici nu ne imaginăm ce ar fi dacă planul României va fi din nou respins, deși informațiile sunt mai mult decît îngrijorătoare și tot mai multe voci atrag atenția că guvernanții dau semne că nici măcar nu înțeleg ce e PNRR și ce vrea el, trecînd la grămadă investiții aiuritoare în rețele de gaze, elicoptere pentru SRI, autostrăzi sau irigații. Toate, fără legătură cu planul european. Nu mai departe de azi, în ședința PNL, Raluca Turcan a făcut scandal după ce a aflat că ministrul fondurilor europene a băgat în PNRR restructurări ale sistemului de pensii fără să o consulte.
În ajunul congresului, deci, Cîțu nu va avea nimic concret în mînecă pentru a decarta la tribună, în singurul domeniu în care poate acționa, cel al reformei economice. Segmentul politic, se știe, îi e complet străin, spre deosebire de Ludovic Orban.
Chiar și fără realizările economice promise, însă, Cîțu rămîne un competitor periculos pentru Orban, pentru că are sprijinul președintelui Klaus Iohannis și al lui Eduard Hellvig.
În aceste condiții, Orban ar putea fi nevoit să arunce în luptă toate resursele pentru a cîștiga la congres, altfel devine istorie peste noapte și va pierde curînd inclusiv șefia Camerei.
Ori, cea mai puternică resursă a lui Orban este moțiunea de cenzură a opoziției, în prejma congresului, unde un Cîțu demis de la guvern nu ar mai avea absolut nicio șansă.
Iar pentru demiterea lui Cîțu, matematic vorbind, e suficient ca doar 11 parlamentari ai PNL să voteze moțiunea, asigurînd cele 233 de voturi necesare.
Dar Ludovic Orban, pe lîngă că are în mînă voturile minorităților, care sunt în parohia sa de președinte al Camerei, are și un număr mult mai mare de parlamentari devotați decît cele 11 voturi necesare. (Nici nu mai pomenim de poziția USRPLUS față de premierul Cîțu, care i-a făcut după scandalul Voiculescu să-l reevalueze pe Orban)
Că aceștia s-ar prevala de votul secret cu bile ori ar vota contra la vedere nici nu mai contează, important e rezultatul. Ne amintim, spre exemplu, cum guvernul Orban a trecut în noimebrie 2019 cu voturile mai multor parlamentari PSD și Pro România, care au sfidat astfel ordinele de partid.
Pe lîngă PNRR, Florin Cîțu se va confrunta, însă, și cu marele eșec al vaccinării, amintindu-ne pragul de 10 milioane de vaccinări complete promis de el cîndva pînă în septembrie.
„PSD solicită partidelor din coaliția de guvernare să își asume politic obiectivul enunțat de premierul Cîțu, de a imuniza 10,4 milioane de persoane până cel târziu la finalul lunii septembrie 2021. Eșecul în atingerea acestui obiectiv trebuie să conducă în mod automat la demisia guvernului și la formarea unei noi majorități parlamentare, capabilă să gestioneze pandemia și să relanseze economia”, se arată în 19 ianuarie într-un comunicat oficial al PSD.
Conducerea PSD a amenințat pînă acum de mai multe ori cu o moțiune de cenzură în actuala sesiune, fără să treacă la fapte. Ea ar urma să fie depusă, ne-au transmis Marcel Ciolacu ori Sorin Grindeanu, atunci cînd ar avea relamente șanse să treacă.
Iar șanse reale vor fi în buza congresului PNL, cînd oameni ai lui Orban ar putea da marea lovitură contracandidatului său.
Ce ar cîștiga Orban în cazul debarcării lui Cîțu:
1) Șefia fără drept de apel a PNL pentru următorii patru ani și dreptul de a plasa oamenii pe liste în patru rînduri diferite de alegeri, în 2024, la care se adaugă posturi grele în instituții care depind de votul parlamentarilor.
2) Intrarea în cursa pentru președinția României
3) Postul de premier în locul lui Cîțu, fiind greu de imaginat că Iohannis i-ar putea refuza nominalizarea după victoria la congres
4) Victoria morală și nu numai asupra lui Klaus Iohannis, al cărui mandat ar intra în declin din toamnă, cam prematur, am spune.
Ce ar cîștiga Marcel Ciolacu dacă i-ar face jocul lui Orban:
1) Ar dovedi că sub conducerea lui PSD rămîne o forță de temut care poate impune regulile în marea politică și ar spulbera acuzația de pasivitate suspectă
2) Ar da un mesaj pozitiv către cetățenii exasperați de măsurile din pandemie și de criza economică rezolvată doar în declarațiile lui Cîțu
3) Ar transmite că PSD poate influența inclusiv jocul din PNL și poate determina tensiuni în relația partid-președinție
4) Ar putea chiar negocia oarece avantaje secrete cu Orban, în calitatea lui de viitor premier
Votarea prin oameni ai săi a moțiunii de cenzură contra propriului guvern rămîne, desigur, un demers complicat, serios și nu lipsit de riscuri pentru Ludovic Orban.
Dar nici nu ar fi o premieră și s-ar putea nici să nu aibă de ales, tocmai pentru că ratarea șefiei PNL la congres îl va trimite la periferia politicii și va aduce la butoane personaje care au motive nu doar să-l antipatizeze, ci chiar să-l urască pe actualul lider. Personaje dispuse la plata unor polițe.
E dispus Orban să joace cartea cea mai grea și să apese butonul nuclear al demiterii lui Cîțu în toamnă, umăr la umăr cu PSD?
O întrebare la fel de explozivă precum cea dacă Iohannis ar fi dispus, la rîndul lui, cum se aude, să apese butonul nuclear al unui dosar penal pe numele lui Orban, care să-l scoată din jocurile de putere pînă la congres. Cu riscul declanșării unei reacții necontrolate la nivelul partidului, care să ducă la întărirea poziției actualului președinte și nu invers.
