Comisia Europeanᾰ a ales miercuri 20 iulie sᾰ menṭinᾰ revizuirea unei directive veche de 20 de ani privind regimul muncitorilor detaṣaṭi. Aceasta stipuleazᾰ acum cᾰ un muncitor român detaṣat pentru o perioadᾰ limitatᾰ de timp în altᾰ ṭarᾰ va fi plᾰtit la nivelul de salarizare al ṭᾰrii respective. Unsprezece state membre ale UE ceruserᾰ retragerea acestei legislaṭii de teama cᾰ esticii nu-ṣi vor mai gᾰsi astfel de lucru, transmite Radio France Internationale.
Problema este într-adevᾰr cᾰ un muncitor român sau un polonez sunt astᾰzi pe piaṭa vesticᾰ mai ieftini decât muncitorii acestor ṭᾰri. A-i obliga pe angajatorii vestici sᾰ-i plᾰteascᾰ la fel pe est europeni înseamna fie cᾰ cei din urmᾰ nu vor mai gᾰsi de lucru, fie cᾰ se va încuraja munca la negru.Acesta este deja cazul în Belgia unde la un simplu control pe ṣantierele din Bruxelles sᾰptᾰmâna trecutᾰ au fost operate mai multe arestᾰri ale unor români care lucrau fᾰrᾰ acte în regulᾰ.State ca Germania, principalul motor din spatele propunerii de la Bruxelles ṣi ca Belgia doresc sᾰ scape de muncitorii detaṣaṭi, pentru a da prioritate propriilor lor muncitori. Italia, Franṭa, Portugalia, Spania ṣi Marea Britanie au scris Comisiei Europene pentru a-i cere sᾰ menṭinᾰ legislaṭia, comentează RFI.
Concret, asta înseamnᾰ cᾰ muncitorii români vor fi deci mai scumpi ṣi mai puṭin atrᾰgᾰtori.Iar pentru ei contractele ar putea sᾰ nu mai fie avantajoase întrucât se pᾰtreazᾰ principiul subsidiaritᾰṭii. Anume, un stat poate sᾰ-ṣi aplice mai departe regulile sociale în vigoare privind alocaṭiile sociale, de exemplu, mai spune secția română a RFI.