La trei săptămâni după alegerile legislative, Saxonia Inferioară votează. Scrutinul este considerat un barometru social înainte de formarea coaliţiei care va guverna Germania de acum înainte, comentează Deutsche Welle.
Alegerile din Saxonia Inferioară ar fi trebui să se desfăşoare abia în luna ianuarie a anului viitor. Însă, în august, Elke Twesten, parlamentar al Partidului Verzilor a părăsit formaţiunea ecologistă și s-a alăturat taberei conservatoare (CDU). Astfel, fragila majoritate a guvernului format din SPD și ecologişti, posibilă doar datorită unui singur parlamentar, s-a năruit. Au fost necesare noi alegeri. Ele au loc acum la scurt timp după alegerile din Bundestag, fiind considerate un instrument de evaluare a preferinţelor germanilor în formarea coaliţiei de guvernare de la Berlin.
Cele două partide mari CDU și SPD au pierdut multe voturi la alegerile pentru Bundestag. Se va repeta istoria în Saxonia Inferioară? Cancelarul federal Angela Merkel s-a implicat intens în campania electorală foarte scurtă din acest land, unde a avut cinci apariţii publice. Merkel avertizează cu privire la o eventuală alianță între Partidul Social-Democrat, Partidul Verzilor și Partidul Stângii în Landtag, variantă pe care social-democraţii nu au exclus-o. „Această alianță nu ar funcționa bine pentru Saxonia Inferioară”, a spus cancelarul Angela Merkel la televiziunea NDR. Merkel știe, bineînțeles, că dacă premierul socialist Stephan Weil dorește o astfel de alianță, negocierile ei paralele în Berlin privind formarea guvernului cu FDP și Verzii vor fi și mai dificile decât în prezent.
Martin Schulz nu se opune unei alianţe cu stânga radicală
Negocierile din capitala germană nu au nicio legătură cu SPD, partid care a ales să meargă în opoziție. Social-democraţii conduşi de Martin Schulz, candidat el însuşi la funcţia de cancelar, a obţinut cel mai scăzut rezultat de după război. În Saxonia Inferioară, situaţia este însă diferită. SPD a continuat să crească în sondaje, ba chiar a depășit CDU în unele dintre acestea. Ambele formaţiuni se situează la 32-34 la sută. Scorul bun al SPD nu reflectă o tendinţă naţională, ci are legătură cu actualul prim-ministru, Stephan Weil.
Guvernul SPD este popular. Contracandidatul lui Weil, conservatorul Bernd Althusmann este considerat neinteresant. Multă vreme, CDU a condus în sondaje, dar diferenţa a continuat să se micşoreze. Martin Schulz, a declarat: „Rezultatul slab pe care l-am avut la alegerile pentru Bundestag motivează partidul”. Într-un interviu pentru „Neue Osnabrücker Zeitung”, Schulz a spus: „Trebuie să așteptați rezultatul alegerilor. Stephan Weil va decide ce are nevoie. De la mine nu va veni niciun sfat”. Cu alte cuvinte, alianţa SPD-Partidul Stângii-Verzii este viabilă. Cu toate acestea, Stânga ar trebui mai întâi să facă saltul în parlamentul de land, lucru deocamdată incert.
Un guvern Jamaica, posibil
Nici alte constelații nu pot fi excluse: fosta coaliție roșu-verde (SPD-Verzii) cu greu poate continua să guverneze. Teoretic, la Hanovra (capitala landului Saxonia Inferioară) CDU ar putea să se alieze cu FDP (Partidul Liber-Democrat) și Partidul Verzilor, variantă pe care Angela Merkel o încearcă şi la Berlin. Însă ecologiştii ar fi greu de cooptat, mai ales că asociația națională a partidului este considerată a fi de stânga. Va fi interesant de observat care va fi scorul celor două partide mici, care se pregătesc să preia puterea la Berlin. Sondajele arată că atât FDP, cât şi Verzii se află la 10 la sută în Saxonia Inferioară.
Cât despre Alternativa pentru Germania, după accederea în Bundestag cu peste 12 procente, populiștii de dreapta din Saxonia Inferioară sunt cotaţi la șapte la sută în sondaje. Dacă tendinţa de creştere a AfD se va menţine, această formaţiune se va bucura, din nou, de o imensă atenție din partea mass-media. Martin Schulz a declarat, în context, că alegătorii trebuie să simtă că partidele mari au înţeles semnalul lor de alarmă. „Nu vom convinge nucleul dur al extremiştilor de dreapta. Însă ei sunt o minoritate în electoratul AfD”, a spus şeful SPD.
