Tânărul politician conservator Sebastian Kurz (ÖVP) e favoritul scrutinului legislativ care are loc duminică în Austria. Kurz a adoptat o poziție anti-Merkel, dovedindu-se a fi un hardliner în politica față de refugiați, comentează Deutsche Welle.
Nu-l recunoști la prima vederea. Sebastian Kurz, vicecancelar și ministru de Externe al Austriei, poartă și el hanorac turcoaz cu însemnele echipei sale de voluntari în campanie: „Team Kurz”. Pe una din străzile Vienei, voluntarii împart flyere, snackuri și pixuri trecătorilor. Kurz are mulți susținători voluntari tineri și, arătând chiar mai tânăr decât e (31 de ani), pare a fi unul dintre ei. Până în mai, Kurz mai era lider al JVP, organizația de tineret a Partidului Popular Austriac (ÖVP). Ulterior a ajuns să conducă întregul partid conservator, fiind cel mai tânăr șef din istoria acestuia. E final de campanie în Austria.
Kurz s-a maturizat repede și a făcut rapid carieră. La vârsta la care alții împart flyere trecătorilor, tânărul politician a devenit speranța conservatorilor, candidatul de vârf al ÖVP și favoritul alegerilor de duminică. Mesajul său simplu a fost, pare-se, exact ceea ce doreau alegătorii să audă: a sosit timpul pentru ceva nou.
O față tânără contra lehamitei politice
„Oamenii s-au săturat de politica marilor partide”, explică politologul Peter Filzmaier de la Universitatea Krems în dialog la Deutschen Welle. La alegerile prezidențiale din 2016, candidații partidelor mari au eșuat în primul tur de scrutin, ceea ce l-a constrâns pe cancelarul laburist Werner Faymann (SPÖ) să se retragă din funcția de șef de guvern și de șef de partid.
Succesorul său în ambele funcții, Christian Kern, a încercat să câștige simpatie printr-un stil proaspăt de guvernare și o politică elocventă, motiv pentru care mulți l-au comparat inițial cu carismaticul și îndrăgitul premierul canadian, Justin Trudeau. În sondaje, laburiștii de la SPÖ și-au îmbunătățit net poziția, dar azi întrunesc iarăși doar 26-27 de procente, ca pe vremea lui Faymann, în 2013.
În cazul lui Sebastian Kurz, care în mai a preluat conducerea ÖVP, euforia nu s-a risipit. „Efectul e chiar și mai mare datorită unor lucruri simple cum ar fi vârsta”, apreciază Peter Filzmaier. Deja de peste un an, Kurz este cel mai îndrăgit politician al Austriei – și asta în rândul tuturor categoriilor de vârstă dintre alegători. Secretul succesului său: Ca ministru de Externe a fost, ce-i drept, membru al guvernării nepopulare SPÖ/ÖVP, dar a privit mai degrabă de la distanță controversele murdare din sânul coaliției de la Viena. Pe scena internațională i-a crescut popularitatea după ce, în 2013, a preluat funcția de șef al diplomației austriece la vârsta de doar 27 de ani. Cu doi ani înainte fusese numit secretar de stat pentru Integrare, ceea ce cotidianul liberal de stânga „Der Standard” califică drept pură „nerușinare”.
Un curs anti-Merkel
Lui Kurz i s-a reproșat că ar fi carierist. A crescut în cartierul vienez muncitoresc Meidling, fiind unicul copil al unei profesoare și al unui inginer. La 16 ani a vrut să intre în organizația de sector a ÖVP, dar a fost respins fără menajamente și îndemnat să meargă mai întâi la studii. Abia pe urmă ar putea reveni. În alt sector a avut mai mult succes. Astfel a început ascensiunea sa politică. În 2008 a preluat conducerea organizației de tineret a formațiunii conservatoare JVP din Viena capitală, iar un an mai târziu din întreaga ţară. În campania electorală din 2010 a lansat deviza: „Negrul este tare”, aluzie la partidul său conservator. A început să studieze dreptul, dar a abandonat facultatea în momentul în care a fost numit secretar de stat pentru integrare. Atunci și-a surprins criticii prin programe de promovare a imigranților și afirmații de genul „Austria are nevoie de o politică a brațelor deschise”. În 2013 a devenit șef al diplomației austriece și a mutat practic departamentul Integrării de la Ministerul de Interne la cel de Externe. Apoi și-a schimbat poziția. În vara lui 2015, în plină criză a refugiaților, Kurz s-a poziționat împotriva cancelarei germane Angela Merkel și a devizei acesteia: „Vom reuși!”. Kurz a devenit un fel de star în Austria și Germania, invitat în talkshow-uri televizate sau la congresul conservatorilor bavarezi (CSU) din Germania.
Un „stil nou”
„În politica față de refugiați oferă soluțiile potrivite”, spune, zâmbind prietenos, Michael Brandstetter, care împarte prospecte pietonilor din partea echipei lui Kurz. Spre deosebire de ceilalți, Michael Brandstetter nu e membru JVP ci doar voluntar. El e impresionat de „noul stil” al lui Kurz, care a schimbat partidul ÖVP nu doar la suprafață, acoperind petele de rugină. „Kurz a căutat o cale de mijloc între modelul CDU și modelul Macron”, precizează politologul Filzmaier. „Așa poate folosi structura, dar poate apărea în același timp drept înnoitor al partidului.”
Doar electoratul contează
În campania electorală, Kurz a promovat o politică „tipică de centru dreapta” în chestiuni legate de migrație, siguranţă, islamism. De fapt temele electorale ale populiștilor de dreapta, pe care Kurz le-a împrumutat cu succes. După ce luni de zile populiștii de dreapta de la FPÖ se situau în fruntea preferințelor electorale, cu 30 de procente, Kurz a reușit să preia pozițiile lor și mai apoi procentajul din sondaje.
Această tactică are darul de a polariza. Revista austriacă „Profil” a publicat de curând un articol cu titlul „Haider light”, aluzie la fostul lider al FPÖ, Jörg Haider. Filzmaier de părere că Sebastian Kurz are în vedere, ca și Haider, strategia potrivită pentru atragerea electoratului.
Revenim la campania de atragere a electoratului desfășurată de echipa lui Kurz pe una din străzile vieneze. O trecătoare, medic în vârstă de 52 de ani, ia o broșură dar spune că nu-l va alege pe Kurz, fiind convinsă că și el „va face în final ce fac și ceilalți.”
După cum se pare, Kurz va avea șansa de a dovedi contrariul după alegerile de duminică. Situația e încă neclară, susține Filzmaier, mai ales în urma scandalului declanșat în jurul controversatului consilier de campanie al SPÖ, Tal Silberstein. Cele mai recente sondaje indică 33 de procente pentru ÖVP, în timp ce FPÖ și SPÖ se bucură de susținerea a 23 – 27 procente din electorat.
