La o masă rotundă care a avut loc în cadrul programelor Zilelor Culturale Maghiare din Cluj-Napoca, vicepreşedintele grupului parlamentar Fidesz, Gergely Gulyás, şi copreşedintele Partidului ‘O Altfel de Politică’ (LMP), András Schiffer, au dezbătut tema privind susţinerea de către Ungaria a năzuinţelor de autonomie ale maghiarilor de dincolo de graniţele ţării, transmite MTI.
András Schiffer a spus că Ungaria a renunţat la susţinerea acestor năzuinţe ale maghiarilor de dincolo de graniţele Ungariei, prin faptul că a înlocuit politica sa externă bazată pe principiul valorilor cu slujirea intereselor economice de moment. „Geostrategia aservită negustoriei a creat impresia că Ungaria este un stat satelit al lui Putin, iar de această aparenţă autorităţile de la Bucureşti profită nespus de mult, la Bruxelles sau la Washington, ceea ce este o lovitură teribilă pentru năzuinţele maghiarilor de dincolo de graniţele Ungariei”, a declarat András Scfiffer. Potrivit copreşedintelui LMP, această situaţie este cu atât mai rea, cu cât ţările din regiune ar trebui să se susţină reciproc, deoarece vor avea şanse pentru dezvoltarea lor doar dacă ar colabora pentru edificarea unei noi Europe. La rândul său, Gergely Gulyás a infirmat că Guvernul ungar ar fi deviat de la calea politicii externe bazate pe pincipiul valorilor şi a considerat că este nedreaptă acuzaţia potrivit căreia Executivul de la Budapesta nu sprijină năzuinţele de autonomie ale maghiarilor de dincolo de graniţele ţării.
„O asemenea atitudine a statului ungar ar fi, din 2012, în contradicţie cu Constituţia Ungariei”, a subliniat politicianul Fidesz. Gergely Gulyás a recunoscut, însă, că „Ungaria nu se bucură de o recunoaştere internaţională tocmai bună, ceea ce are un impact şi asupra capacităţii sale de a promova interesele comunităţilor maghiare”. Drept exemplu, Gergely Gulyás a menţionat că în loc să promoveze drepturile minorităţilor în Parlamentul Europei, partidele de guvernământ din Ungaria trebuie să se concentreze asupra modului în care pot contracara „campania lansată împotriva Ungariei”, susţinută şi de Partidul Socialist Ungar (PSU). „Ar fi bine, dacă am ajunge în situaţia în care am promova împreună interesele maghiarilor în cadrul organismelor internaţionale”, a afirmat Gergely Gulyás, care a adăugat că „nu ne putem aştepta la minuni din partea organismelor internaţionale”. În timpul guvernelor conduse de József Antall, Gyula Horn, precum şi în perioada primei guvernări a lui Viktor Orbán, aprecierea internaţională a Ungariei a fost bună, dar nici atunci nu a progresat prea mult chestiunea năzuinţelor de autonomie. Şi Gergely Gulyás crede că adoptarea unei poziţii de către ţările din regiune este împiedicată de „negarea drepturilor fundamentale comunitare” şi este nevoie de recunoaşterea necesităţii cooperării de către elitele politice ale tuturor ţărilor de împrejurimi. „În acest sens elita politică, socială şi ştiinţifică din Ungaria trebuie să se străduiască să trezească ţările vecine”, a declarat Gergely Gulyás. Potrivit lui András Schiffer, recunoaşterea faptului că ţările din această regiune au nevoie una de cealaltă a fost împiedicată şi de faptul că marile puteri reuşesc să îşi promoveze propriile lor interese geostrategice, profitând pur şi simplu de pe urma conflictelor existente între ţările din regiune. Răspunzând la întrebarea, dacă Ungaria va iniţia revizuirea Tratatului de bază semnat cu România, în 1996, ambii politicieni ungari au fost reţinuţi în răspunsurile lor. Revizuirea şi corelarea cu realităţile secolului XXI a Tratatului de bază româno-ungar a fost propusă de fostul preşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT). Tibor T. Toró a declarat anul trecut, la o conferinţă de presă, că cele două ţări au posibilitatea de a semnala dacă doresc să modifice textul tratatului până pe 16 septembrie 2015. În caz contrat, din septembrie 2016 valabilitatea actualului Tratat de bază se va prelungi pentru încă zece ani. Răspunzând la această întrebare, Gergely Gulyás a subliniat că iniţiativa privind modificarea textului Tratatului de bază ar avea un caracter exclusiv simbolic, în condiţiile în care sunt minime şansele pentru a ajunge la un consens cu actualul Guvern al României, în unele chestiuni sensibile. „Trebuie analizat, dacă o asemenea iniţiativă simbolică este în interesul maghiarilor din Transilvania”, a precizat Gergely Gulyás. Andrs Schiffer a fost de părere că Ungaria trebuie să se folosească de această posibilitate, dar demersul său trebuie să fie întreprins prin luarea în considerare a faptului că disputele româno-ungare sunt „o miză a politicii interne” în România, iar „chiar şi argumentele lansate cu bune intenţii ar putea deveni parte a luptei electorale”.
