Una din cele mai costisitoare tranzacţii din pandemie iese la iveală în Germania. Ministrul federal al Sănătăţii Jens Spahn este direct implicat în afacerea de sute de milioane de euro, transmite Deutsche Welle.
RELATAREA DEUTSCHE WELLE:
„Protejează-te pe tine şi pe mine. Calde salutări, Jens” – este doar unul dintre mesajele pe care ministrul federal al Sănătăţii, Jens Spahn, îl trimitea în plină criză colegei de partid Monika Hohlmeier. La începutul anului trecut, deşi teoretic Germania era pregătită pentru o eventuală pandemie, în practică lipseau materiale de protecţie, inclusiv faimoasele măşti de tip FFP2.
Ministerul Federal al Sănătăţii şi ministerele de land au achiziţionat în anul 2020 de la Emix, o mică firmă din Elveţia, măşti de tip FFP2 în valoare de 700 de milioane de euro. Este una din cele mai costisitoare tranzacţii din actuala pandemie, în care sunt implicaţi mai mulţi politicieni conservatori. Potrivit documentelor publicate de jurnaliştii de la postul public WDR, la nivel federal o mască a costat 5,58 de euro, Bavaria a plătit 8,90 de euro iar landul Renania de Nord-Westfalia a stabilit un record cu preţul de achiziţie de 9,90 euro pe bucată. Profitul firmei elveţiene, un start-up înfiinţat de doi tineri, este estimat la 100 până la 200 de milioane de euro. La solicitarea jurnaliştilor germani, firma Emix a anunţat că profitul reprezintă sub 50 la sută din preţul de vânzare.
Interesant este însă cum au ajuns elveţienii să vândă măşti cu preţuri exorbitante în Germania şi cine a facilitat accesul acestora la ministerele de resort. Unul din primele contacte ale elveţienilor pe scena politică din Republica Federală este Andrea Tadler, fiica fostului secretar general al conservatorilor bavarezi, Gerold Tandler. Aceasta deţine o mică agenţie de PR – „Little Penguin” – şi, înainte de pandemie, Tadler se ocupa de promovarea berii bavareze, a unor produse alimentare sau a unor obiecte de mobilier. „Afacerea măştilor” a catapultat însă mica agenţie de PR într-o cu totul altă ligă. Elveţienii de la Emix au plătit către „Little Penguin” comisioane între 5 şi 7 procente, în funcţie de contract. Numai în luna mai a anului 2020, circa 14 milioane de euro au intrat în conturile companiei deţinute de Andrea Tadler, profitul general fiind estimat la 34 până la 51 de milioane de euro.
Pentru a intra şi mai puternic pe piaţa din Germania, Andrea Tadler avea nevoie de susţinere politică. Pe 28 februarie 2020, Tadler trimitea un mesaj de tip SMS prietenei ei Monika Hohlmeier, euro-parlametară conservatoare, fiica fostului premier al landului Bavaria Franz-Josef Strauß. Din corespondenţa care a ajuns la jurnaliştii de la WDR, aflăm că Tadler o înştiinţează pe „draga Moni” că „un prieten din Elveţia” dispune de un volum mare de măşti de protecţie împotriva coronavirusului. Hohlmeier trimite, la rândul ei, un mesaj SMS către şefa Ministerului Sănătăţii din Bavaria, Melania Huml (CSU), pe care o întreabă dacă Bavaria are nevoie de măşti la preţuri normale. Tadler revine asupra întrebării şi află de la prietena euro-parlamentară Hohlmeyer, că Huml a semnalat un mare interes pentru achiziţionarea măştilor.
Confirmarea a fost doar un prim pas pentru Andrea Tadler. Ea îi solicită responsabilei pentru sănătate din Bavaria să îi faciliteze accesul la Ministerul Federal al Sănătăţii. Ceea ce şi face Hohlmeier, atunci când îl informează direct, printre-un mesaj SMS, pe ministrul Jens Spahn, abordat cu apelativul „dragă Jens” că îi poate oferi 3 milioane de măşti de protecţie. Spahn îi răspunde în seara zilei respective şi o roagă să îi trimită oferta prin email unei angajate de la cabinetul lui din Bundestag.
La solicitarea presei, Monika Hohlmeier spune că „a intermediat contactele la rugămintea prietenei Andrea Tadler către Ministerele Sănătăţii din München şi Berlin”, dar că nu a avut niciun fel de informaţii despre preţurile exorbitante ale măştilor. „Personal, nu consider că într-o situaţie de urgenţă se justifică comisioanele extrem de mari”. Firma elveţiană Emix, contactată în urma primirii corespondenţei prin SMS, se limitează la a declara că „nu comentăm, din principiu, conţinutul corespondenţei personale”.
Măşti de calitate îndoielnică
În mai 2020 firma Emix s-a confruntat cu probleme. Compania de consultanţă EY, angajată de Ministerul Sănătăţii de la Berlin, a decis sistarea plăţii unei tranşe de 168 de milioane de euro către elveţieni, întrucât calitatea unor măşti nu ar fi corespuns standardelor. Andrea Tandler a intervenit, din nou, solicitând ajutorul euro-parlamentarei Hohlmeier. Din mesajul trimis de Tandler aflăm că s-a făcut tot posibilul pentru a livra atât de necesarele măşti pentru Germania şi că acum mica firma elveţiană este sacrificată. În răstimp de câteva ore, mesajul trimis de Tandler ajunge, prin intermediul lui Hohlmeier, la managerul de criză de la Berlin, Jens Spahn. Ea îl roagă pe colegul conservator să intervină, în condiţiile în care firma de consultanţă EY nu este corectă în relaţia cu Emix. Jens Spahn, care devenise deja mai atent, răspunde tot prin SMS, amintind că foarte probabil, în viitor, comisii parlamentare vor ancheta situaţia şi că nu doreşte să se implice politic. „Protejează-te pe tine şi pe mine. Calde salutări, Jens”.
Tăcerea lui Jens Spahn
La solicitarea presei, Jens Spahn preferă să nu ofere niciun fel de informaţii în actuala „afacere a măştilor la supra-preţ”. Elveţienii de la Emix confirmă că Ministerul Federal al Sănătăţii datorează companiei „milioane de euro”.
Monika Hohlmeier confirmă că a facilitat comunicarea dintre Andrea Tandler şi Jens Spahn, dar că a considerat că firma Emix este serioasă. Personal nu a exercitat nicio influenţă politică, mai spune Hohlmeier, care adaugă că „mai târziu, am aflat că o parte din datorie a fost plătită.”
Euro-parlamentara conservatoare a precizat tot timpul că nu a avut niciun fel de beneficiu financiar din această intermediere. De ce a fost însă din nou abordată de prietena Andrea Tadler, atunci când Ministerul Federal al Sănătăţii a refuzat să mai plătească elveţenilor 168 de milioane de euro? Nu era vorba de influenţă politică?
Întrebarea aceasta ca şi multe altele privind implicarea în „afacerea măştilor” la supra-preţ au rămas, deocamdată, fără răspuns.
