Cărţile, biletele la teatru şi la concerte şi, în general, orice produs cultural urmează a fi tratate precum ţigările şi băuturile alcoolice. Un proiect de lege adoptat deja de Senat în luna decembrie urmează să instituie Timbrul Cultural, care ar trebui să se aplice oricărui produs cultural din România, aşa-zişii beneficiari ai sumelor astfel obţinute fiind „uniunile şi organizaţiile de creatori”, scrie adevarul.ro.
Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Pe 15 decembrie 2014, iniţiativa a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. „În vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru muzică, folclor, arte plastice arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”. Aşa sună primul paragraf din proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural, o măsură pe care editurile importante din România au început deja să o conteste violent.
EDITURILE REACȚIONEAZĂ
„Am luat cunoştinţă cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu priveşte aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creşterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărţilor de beletristică, proiectul prevede o creştere de la 2% din preţul de vânzare al cărţilor la o valoare forfetară de 1 leu”, transmite Editura Polirom, într-un comunicat de presă.
MANUALELE ȘCOLARE TAXATE ȘI ELE
„Primii afectaţi de mărirea produsă de TL vor fi cititorii, părinţii şi elevii (timbrul se va aplica şi culegerilor şcolare), deci principalii consumatori de cultură şi de literatură”, explică Editura Nemira. „Consumul de carte din România este şi aşa unul îngrijorător de scăzut, iar editorii şi asociaţiile de cultură se străduiesc, împreună cu librăriile şi bibliotecile naţionale, studenţeşti, locale sau şcolare să ţină vie lectura – în ciuda fondurilor publice extrem de scăzute alocate pentru susţinerea lor”.
- Advertisement -