de avocat Constantin Florin Durgheu
Ieri, Curtea Constituțională a României a pronunțat, în sfârșit, decizia în dosarul având ca obiect conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, respectiv completurile de 3 care au soluționat, în faza fondului la Î.C.C.J., dosarele de corupție.
Este știut faptul că Florin Iordache a formulat obiecția de neconstituționalitate raportat la art. 29 din Legea nr. 78/2000, articol care prevede, în mod neechivoc la alin. 1 faptul că „Pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”.
Deși textul anterior citat este cât se poate de clar, motiv pentru care trebuia pus în aplicare fără discuție de către toate instanțele de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a ignorat pur și simplu, la fel cum a făcut și în cazul compunerii Completurilor de 5 Judecători.
Uimirea constatării faptului că, la cel mai înalt for al justiției din România, dispozițiile legale sunt ignorate pur și simplu, nu poate fi decât maximă !
Uimirea poate fi maximă doar raportat la rolul teoretic pe care îl avea Înalta Curte de Casație și Justiție. Dacă avem în vedere rolul de partener de nădejde al D.N.A., rol asumat prin vocea unei doamne, fost Președinte al Î.C.C.J., uimirea se diluează semnificativ.
La fel ca și în cazul Deciziei privind nelegala compunere a Completurilor de 5 Judecători, și această Decizie va provoca un adevărat cutremur.
Magnitudinea acestui nou seism poate fi mult mai mare având în vedere numărul ridicat de dosare care au fost soluționate de către Î.C.C.J., ca instanță de fond.
În mod evident, trebuie să așteptăm motivarea acestei Decizii.
Cu toate acestea, până la apariția acestei motivări, numeroase întrebări își caută răspuns.
Întrebarea esențială este dacă această Decizie poate avea un efect asupra cauzelor soluționate definitiv până la momentul publicării ei în Monitorul Oficial, respectiv dacă poate fi invocată în vederea formulării unei căi extraordinare de atac și a reluării procesului de la 0 (zero).
Deși aparent această Decizie nu poate avea vreun efect în cazul dosarelor soluționate definitiv, în cazul de față de Completul de 5 Judecători ai Î.C.C.J., opinie exprimată de majoritatea practicienilor dreptului, consider că această Decizie a Curții Constituționale „… poate servi ca temei de revizuire, în baza art. 453 alin. 1, lit. f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum și în cauzele în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate similare, înaintea publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, partea I (a se vedea și Decizia nr 508 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 843 din 19 noiembrie 2014)”, în dosarele în care, în fața instanței de apel, inculpații au invocat excepția de neconstituționalitate referitoare la acest aspect, respectiv au invocat ca motiv de apel nelegala constituire a instanței de fond.
Citatul din fraza anterioară l-am extras din punctul 52 al Deciziei C.C.R. nr. 51/2016.
În dosarele soluționate definitiv de către Completul de 5 Judecători, dosare în care inculpații nu au invocat excepția de neconstituționalitate referitoare la nelegala compunere a instanței de fond, Decizia de ieri a C.C.R. nu poate avea nici un efect, în afara frustrării legitime a inculpaților vizați.
Deși domnul Liviu Dragnea poate beneficia de această Decizie curajoasă a Curții Constituționale a României, având în vedere faptul că avocații lui au invocat excepția de neconstituționalitate, invocând ca motiv de apel nelegala compunere a instanței de fond, acesta poate fi considerat o victimă din cauza faptului că instanța de apel s-a pronunțat definitiv, fără a aștepta, după cum era firesc, Decizia C.C.R. pe acest aspect !
Ultimele dezvăluiri ale fostului judecător C.C.R., Petre Lăzăroiu confirmă faptul că Liviu Dragnea a fost o victimă deoarece s-ar fi făcut presiuni ca procesul acestuia să fie finalizat definitiv înaintea pronunțării Deciziei C.C.R..
În mod evident, marii beneficiari ai Deciziei de ieri a C.C.R. sunt inculpații care sunt acum judecați de către Completul de 5 Judecători ai Î.C.C.J., ca instanță de apel (Elena Udrea, Alina Bica, Darius Vâlcov, etc.).
Nu poate fi omis faptul că, oricât de evidente, clare și legale ar fi probele administrate în unele dintre aceste dosare, unii inculpați ar putea scăpa de răspunderea penală datorită acestei Decizii a Curții Constituționale pentru simplul motiv că poate interveni prescripția răspunderii penale.